VIDEO / Oana ÖZMEN, Comisia pentru Industrii și servicii din Parlamentul României: Pentru economia circulară, miza e să avem acces la tehnologie

18 mai, 2024

Oana Marciana Özmen, Secretar, Comisia pentru Industrii și servicii din Parlamentul României, consideră trei lucruri importante pentru ca România să poată atinge obiectivele fixate în materie de economie circulară: accesul la tehnologii noi, la investiții și o atenție deosebită la implementarea proiectelor. Declarațiile au fost făcute la Conferința CDG de miercuri, 15 mai, de la Palatul Parlamentului, cu tema ”Cum accelerăm economia circulară a României – de la SGR la dezvoltarea sectorială a reciclării”.

Cele mai importante declarații:

Atunci când vorbim de economie circulară vorbim de materiale fiabile, care pot fi refolosite. În 2022, Comisia pentru industrii a prezentat un prim pachet de măsuri pentru a accelera tranziția către economie circulară în cadrul Planului de acțiune pentru economie. Propunerile includ promovarea economiei durabile, încurajarea consumatorilor pentru tranziție verde, revizuirea reglementărilor.
La nivel global avem doar 7,2% produse care au ajuns în sfârșit la finalul ciclului de viață și care pot fi reutilizate, Uniunea are o țintă ambițioasă de 11,7%. În România însă – cum o mare majoritate cunoașteți – doar 1,3% este procentul produselor care se reîntorc în ciclul de utilizare.
Dincolo de acest aspect, trebuie să înțelegem cât de important este să avem o campanie de conștientizare, cum reușim ca acest proces de reutilizare a produselor, nu doar a celor din plastic, ci și alte produse. E important să reparăm electrocasnicele, nu să cumpărăm alte produse, sau să rezolvăm problema resturilor care provin din materiale de construcții – e o mare provocare.
Am participat la o conferință la Berlin, la o alta la Amsterdam. Am constatat că au apărut tehnologii care permit ca materialele de construcții să fie reutilizate în parte. Cred că e important să avem acces la tehnologie, să încurajăm, să finanțăm aceste tehnologii care permit ca și acest tip de produse să reintre cumva în circuit.
Subiectul, azi, e cel al SGR, un sistem care este îmbucurător pentru moment. Este îmbucurător pentru că am observat, cel puțin la nivelul Capitalei, că există o creștere a acestui procent de colectare. Nu este însă cel dorit de noi.
E important să avem în vedere că Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă nu a făcut altceva decât să își îndeplinească obiectivele- 90% dintre ele să fie încheiate până în 2029, așa cum prevede Strategia Națională pentru Economie Circulară. Dincolo de această țintă ambițioasă e important să vedem ce facem cu implementarea.
Înainte de a încheia intervenția – să ne inspirăm din rândul țărilor care au făcut pași în acest sens. Am fost uimită să văd că țări precum Irlanda au reușit în timp scurt să organizeze acest sistem de garanție-returnare. La fel, Cehia, Islanda, au făcut pași în acest sens.
Dincolo de costul per pet, e important să vedem în ce măsură întregul sistem e funcțional. Din discuțiile cu cetățenii, cea mai mare problemă pare a fi timpul foarte lung pe care îl petrec atunci când vor să returneze aparatură electrocasnică, mobilier vechi, dacă au o problemă cu materiale de construcții rezultate în urma renovării.
Sunt comunități locale care au implementat un program- la momentul la are se solicită o autorizație de construcție- fie că vorbim de renovare, fie că vorbim de construcția unui ansamblu rezidențial- se plătește o taxă și sunt puse la dispoziție containere pentru reciclare.
Producătorii de materiale de construcții au altă problemă: modul în care se face reciclare, cum sunt selectate și returnate către ei acele resturi. De cele mai multe ori nu pot fi utilizate aceste resturi.
Revin, e foarte important să investim în tehnologii, verzi, care să permită ca materialele să poată fi reutilizate, astfel încât ce rămâne în final să nu compromită mediul.
Știm că au fost alocați bani, cel puțin la COP 27, pentru acele zone care din punct de vedere climatic au suferit schimbări iremediabile. Dincolo de discursuri, cred că ar fi important nu doar să stabilim la nivel global că vom avea fonduri, ci să facem în așa fel încât proiectele să fie implementate.
Legat de circularitate, aș vrea să se discute și despre sticlă. E o problemă, nu am văzut ca această cantitate să crească. Avem o dezbatere la ora actuală în Parlament, ce să facem cu sticlele dedicate industriei vinului. Sperăm să ajungem la consens și pe această temă.
Când facem intervenții în legislație e important să discutăm cu cei care pot oferi un feedback.