Fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, avocatul Gabriel Biriș, actual partener al Biriș Goran SPARL, afirmă că România ar putea scăpa de deficitul bugetar dacă ar reuși să elimine gap-ul de TVA, adică ce nu se colectează din ceea ce ar trebui colectat la buget. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, de marți, 7 noiembrie 2023.
Gabriel Biriș a studiat setul de date Eurostat privind gap-ul de TVA din toate statele membre UE constatând nu doar că România are cel mai gap, ci și faptul că este singura țară din UE în care acest gap crește.
Alte state fost comuniste- Polonia, Ungaria, Bulgaria, au reușit să scadă acest gap de TVA cu măsuri similare celor adoptate de România. ”Dar motivele pentru care la noi nu funcționează, sincer, nu pot să găsesc decât o singură explicație: sistemul de colectare este ultra corupt, există protecție de la nivel local, central, nu știu. România ar trebui să aibă câini de pază, nu funcționează. Tare îmi e, uitându-mă la faptul că am avut șefi de ANAF acuzați de contrabandă, avem doi miniștri de finanțe în închisoare acum, când vorbim, tare îmi e problema noastră e că lupii sunt paznici la stână. Mai mult, România are inclusă, după o campanie la care am contribuit și eu atunci, acum îmi pare rău, evaziunea în lista de amenințări la siguranța națională. Asta e problemă de CSAT, deci, și nu se face nimic”, a afirmat Gabriel Biriș.
Cele mai importante declarații:
- Ne spunea dl ministru al Finanțelor că speră ca din impozitul minim pe cifra de afaceri, care are un potențial extrem de distructiv- cum arăta mai devreme și dna Bianchi-, să încaseze 5 miliarde de lei. Ne uităm pe acest grafic care arată evoluția gap-ului de TVA, adică ce nu colectează România din ce ar trebui colectat, și vedem că în 2021 avem 9 miliarde euro. Ținând cont că în 2022 inflația a fost semnificativ mai mare în România decât în zona euro și că leul nu s-a depreciat, eu mă aștept ca în 2022 gap-ul, când o să fie calculat, să treacă de 11 miliarde.
- 11 miliarde euro. Dar hai să zicem 9, cât e calculat deja. Asta înseamnă 45 miliarde lei, adică de nouă ori mai mult decât vrea să strângă guvernul la buget din acest dezastru de impozit minim pe cifra de afaceri. Ca să înțelegem cât de important este pentru România reducerea gap-ului de TVA: Este fundamental!
- Pe lângă ce a spus Ionuț Dumitru mai devreme, cu normalizarea pieței muncii și creșterea gradului de ocupare, gap-ul de TVA, singur, 9% din 9 miliarde înseamnă cam 4% din PIB-ul din 2021. Adică înseamnă cam tot deficitul bugetar. Despre asta vorbim.
- Ce a făcut România tot timpul? Astea sunt cifre relative, cum ne comparăm cu alte state. Am avut curiozitatea să văd gap-ul de TVA – adică ce nu se colectează din ceea ce teoretic ar trebui colectat și, să ne înțelegem, aici nu intră cotele reduse de TVA – în restul statelor UE din ultimii 20 de ani. Vedem în toată această perioadă de 20 de ani cum România se detașează în lider absolut al fraudei cu TVA.
- În toți anii ăștia, o singură țărișoară, Lituania, a avut într-un an un gap mai mare decât noi. Și vedem că trendul în ultimii ani este crescător, pe când trendul în întreaga UE este descrescător. Media gap-ului de TVA în Uniune în 2021 aproape s-a înjumătățit.
- Sub noi sunt Polonia, Ungaria și Bulgaria, care au și ei autoconsum. Uitați-vă la trendul nostru și unde suntem. Vedem în ultimii ani cât de abrupt descrescător este trendul de reducere a gap-ului de TVA atât în Polonia, cât și în Ungaria și Bulgaria. Noi ne detașăm, suntem campioni absoluți. La noi crește gap-ul de TVA. De ce?
- Am făcut ceva? Sigur că am făcut, am luat multe măsuri de combatere a fraudei cu TVA și de reducere a gap-ului. De la scoaterea din UE a tuturor companiilor românești anulându-se codul de TVA și obligându-le să se reînregistreze în Registrul operatorilor comunitari în 2010, măsuri care au blocat piața de M&A tot în 2010.
- A fost Armaghedonul pornit împotriva companiilor românești cu acea nefericită interpretare că un contribuabil ”știa sau ar fi trebuit să știe că furnizorul furnizorului ar fi furat TVA”, de aici decizii de impunere pe sume mari, unele ducând companii în faliment- unele au început să câștige în instanță, dar ce folos…
- Am introdus Declarația 088, acum limitarea plăților cash, am introdus taxare inversă pentru telefonie mobilă, real estate, energie…
- Am schimbat casele de marcat în 2017-2018 și abia după 3 ani le-am conectat la serverele ANAF. Ro e-factura, SAF-T, acum vorbim de viitorul digital al TVA… Deci, am făcut lucruri, mai mult sau mai puțin ce au făcut și alte state. Cu toate astea, ce se întâmplă? Nu ne putem întrebarea: de ce la noi nu funcționează ceea ce la alții funcționează?
- Nu cumva vorbim de o protejare masivă a fraudei medii și mari? Altfel nu se poate explica… Datorită modului în care funcționează TVA, prin plăți fracționate, datorită regimului tranzitoriu de TVA se creează oportunități de fraudă. Legislația europeană în materia TVA, o spun de ani de zile și continui să o spun, este o veritabilă invitație la fraudă. Ca să compensezi asta ai nevoie de determinare la nivel de administrație. Ori pare că la noi asta nu există.
- Ce e absolut șocant este că toată lumea, inclusiv la Comisie, dar în România se știe de foarte mult timp, dovadă că am introdus măsura pentru anumite produse în momentul în care frauda a crescut, este că există soluție. Cum e posibil ca atâția bani să fie furați? E simplu, TVA circulă precum apa în natură în mediul B2B. De la cumpărător, la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător. E un cashflow permanent.
- De ce nu au mai limbat oamenii banii cu diligența? Ca să nu mai fie furați. Ei, taxarea inversă scoate banii din conducta la care s-au mufat hoții. Noi nu vrem să o facem, de fiecare dată când s-a pus problema să acționăm în sensul ăsta auzim: da, dar există riscuri, dar nu ne lasă Comisia… Dar am cerut serios la Comisie? Că nu există niciun motiv să susții că noi nu îndeplinim condițiile Directivei 1695/2018, care este rezultatul efortului unui ministru de finanțe dintr-un stat membru, Cehia, ca să putem să cerem derogare. Ne ducem, aruncăm cu vorbele, ni se spune că nu oferim suficiente informații, ne întoarcem aici și spunem nu ne lasă Comisia.
- Revin și închid: 9 miliarde euro în condițiile în care dacă am fi avut gap-ul pe medie acest 9 miliarde ar fi fost 500 de milioane. Dacă noi am fi avut același gap ca bulgarii, am fi avut în 2021 8,5 miliarde euro în plus. Probabil că în 2022 gap-ul va crește în România la 10 miliarde și mai vedem în 2023….
Sesiunea de Q&A:
Modificarea TVA de la 5 la 9%. Este normal ca cineva care a semnat un precontract în 2023 să beneficieze de TVA redus și în 2024, iar cineva care a semnat o promisiune în 2022 sau înainte să nu beneficieze de același nivel de TVA?
Nu are nicio noimă prevederea din legislație cu TVA la locuințe. Este clar discriminare, o perturbare a activității companiilor dar și a vieții oamenilor care au semnat antecontracte.
Ce măsuri concrete au luat alte state comuniste de au rezolvat problema gap-ului de TVA?
Cam tot ce am făcut și noi. Dar motivele pentru care la noi nu funcționează, sincer, nu pot să găsesc decât o singură explicație: sistemul de colectare este ultra corupt, există protecție de la nivel local, central, nu știu. România ar trebui să aibă câini de pază, nu funcționează. Tare îmi e, uitându-mă la faptul că am avut șefi de ANAF acuzați de contrabandă, avem doi miniștri de finanțe în închisoare acum, când vorbim, tare îmi e problema noastră e că lupii sunt paznici la stână. Mai mult, România are inclusă, după o campanie la care am contribuit și eu atunci, acum îmi pare rău, evaziunea în lista de amenințări la siguranța națională. Asta e problemă de CSAT, deci, și nu se face nimic.
Nu poate fi gândit la nivel UE un sistem unic de gestionare a TVA, astfel încât să nu mai avem această problemă?
Există acum discuții la Comisie, sunt membru în ”VAT expert group”, particip, nu doar urmăresc discuțiile astea privind viitorul digital al TVA. Se va introduce o administrare unitară folosind sisteme IT, dar atâta timp – și acolo e o ipocrizie imensă – cât noi vorbim de soluții de reducere a unei fraude care este generată prin legislația europeană, prin Directiva TVA, mă refer la regimul tranzitoriu al TVA, nu ne hotărâm dacă mergem pe plăți fracționate – ar fi o imensă sarcină administrativă care ar fi plătită de contribuabilul european – sau mergem pe taxare inversă, adică pe măsuri simplificate. Gândiți-vă la un lucru, apropo de costurile de administrare: taxarea inversă, pe lângă faptul că elimină frauda mare, mai face ceva- elimină majoritatea cererilor de rambursare de TVA. Ori noi avem acum 50% din forța de inspecție, aia care nu e suficientă, ocupată cu rambursări de TVA. Am creat un sistem care nu doar ne face să pierdem bani prin furt, dar ne și costă mulți bani să îl administrăm.
***
Citește prezentarea scrisă AICI.
