Elena Gașpar, Președinte al Sistemului Național de Reciclare a Bateriilor – SNRB, susține că este nevoie de colaborare între stakeholderi, organizații de transfer responsabile și autorități pentru a putea pune în practică toate modificările europene în domeniu. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale”de pe 3 octombrie 2023.
”Noul Regulament european pe baterii a fost publicat și va produce efecte de la 1 ianuarie 2024. Noi suntem deja în punctul în care trebuie să vedem ce e de făcut. Este un lucru care privește și restul industriilor de reciclare”, a anunțat Elena Gașpar, care a precizat că România exportă baterii uzate pentru a fi reciclate în altă state membre.
Cele mai importante declarații:
- Sunt team-leaderul României la Campionatul Mondial al ciobăneștilor germani. Avem doi concurenți, să țineți pumnii echipei României.
- Domnul ministru Fechet a spus la un moment dat că, dacă în Germania se poate, de ce nu se poate și în România? Noi spunem lucrul ăsta de mult timp în sportul acesta canin. E foarte interesant că în toate domeniile ar trebui să preluăm exemple de bune practici. La fel cum Laszlo Borbely a spus că tot timpul trebuie să planificăm. În ceea ce privește bateriile ”ziua de mâine” a venit. Toată lumea știe că noul Regulament pe baterii a fost publicat și va produce efecte de la 1 ianuarie 2024. Noi suntem deja în punctul în care trebuie să vedem ce e de făcut. Este un lucru care privește și restul industriilor de reciclare.
- Ce s-a întâmplat în acest regulament, ce e bun și ce e mai puțin bun, va fi cumva multiplicat și în amendările următoarelor Directive. Știu că următoarea pe listă e Directiva pe deșeuri electrice, încă nu știm dacă va fi tot o Directivă sau un Regulament. Cumva, acest ”mâine” al bateriilor e acum și avem nevoie de colaborare între stakeholderi, organizații de transfer responsabile și autorități pentru a putea pune în practică toate modificările europene.
- Sunt modificări interesante, apare mai multă răspundere pentru producători, OTR-uri și, interesant, chiar cu mai multă răspundere pentru fiecare dintre noi. Întorcându-mă la ceea ce a spus dl. Fechet, ar trebui să preluăm bune practici. Noi suntem membru fondator al Organizației Europene a OTR, începând din septembrie suntem și în consiliul director al organizației. Avem șansa să ne facem vocea auzită și să putem să facem lucrurile să funcționeze. Important ca lucrurile să funcționeze este să lucrăm împreună, să nu mai aruncăm pisica dintr-o curte în alta, asta nu ne folosește la absolut nimic.
Sesiunea de Q&A:
Care sunt sursele de obținere a bateriilor uzate, cât ajunge la reciclare?
Sursa majoră e retail, sau producători. Din păcate, în ceea ce privește aportul voluntar al populației se duce la 5-7% din total. Reciclarea- da, când o să funcționeze PNRR e important. În tot ce privește litiu-ion noi exportăm. Avem contract cu firme de reciclare din Germania și exportăm acolo. Degeaba o mașină electrică salvează emisii de carbon pentru că ea produce emisii de carbon prin simplul fapt că eu o trimit la reciclare cu o mașină pe combustibil fosili…
Există reciclare în România pentru baterii pe plumb, există pentru alcaline și zinc-carbon. În două săptămâni va exista și prima reciclare pentru litiu-ion. Există însă, datorită prevederilor din acest Regulament, reciclatori din afară – Australia și China – care vor să își deschidă facilități în România, care vor să ajungă la materia care nu va mai putea fi exportată afară din UE.
Partenerii conferinței:
- Asociația „Berarii României”
- Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM)
- Asociația OIREP Ambalaje
- NNDKP
- RETIM și RER Group
- RetuRO
- ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie
- Sistemul Național de reciclare a Bateriilor – SNRB
- Tomra