VIDEO – Daniel Anghel: ”E nevoie de un moment zero în resetarea excepțiilor și scutirilor din fiscalitate”

12 noiembrie, 2021

Intervenția de la Conferințele CursDeGuvernare / 9.11.2021

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Daniel ANGHEL, partener PwC, co-președinte al grupului de lucru pentru fiscalitate al Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Bugetul și fiscalitatea: la ce să se aștepte economia, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022” (09.11.2021).

Principalele declarații:

Ne așteptăm ca în 2022 Ministerul Finanțelor să facă o analiză din perspectiva excepțiilor de la nivelul impozitului pe venit, profit, a contribuțiilor fiscale și a impozitelor pe proprietate
Reversarea excepțiilor și a scutirilor din Codul Fiscal presupune un moment zero și cred ca a început numărătoarea inversă. Sper ca Ministerul de Finanțe să se pună la masă cu mediul de afaceri, cu asociațiile care au un rol important în tot ceea ce privește zona de fiscalitate astfel încât tot ce urmează a fi discutat despre schimbarea legislației fiscale să aibă loc pe principiile echității, transparenței și predictibilității pentru că numai așa putem să ajungem la un numitor comun
Câteva cifre legate de viitor. Am depășit faza în care susținerea de buget a fost una semnificativă. În 2020 și evident în contextul în care limitele bugetare permiteau o astfel de intervenție a statului prin acele facilități fiscale.
Știm foarte bine, România a intrat oarecum nepregătită în acest vârtej pandemic. Noi deja aveam un deficit bugetar de peste 3% din PIB și atunci înregistram și venituri fiscale foarte mici. Suntem mai jos decât toate statele membre cu excepția Irlandei și avem și un deficit foarte mare la încasare.
Apariția crizei COVID a pus presiuni enorme asupra bugetului și în același timp a limitat pârghiile de intervenție prin stimuli fiscali. Uitându-ne la 2021, vedem că deficitul bugetar la 9 luni de zile a ajuns la 3,77% din PIB față de un 6% anul trecut. Veniturile bugetare sunt mai mari, evident și pe fondul lipsei acelor intervenții prin facilități. Nu știu dacă neapărat printr-o încasare mai bună, veniturile bugetare sunt mai mari cu 18,7% în primele nouă luni.
Ce vedem în acest moment din arealul elementelor fiscale, politica fiscală pe termen scurt, vedem două direcții: în primul rând, direcția de îmbunătățire a colectării taxelor, vorbim de un 23,6% din PIB cu mult sub media europeana și aici contraponderea și răspunsul ar trebui să fie în zona ANAF, în zona de reformă a administrației fiscale și un al doilea deziderat, cel privind extinderea bazei de impozitare și eliminarea acelor distorsiuni, lacune, excepții, prin intermediul PNRR.
La nivel global, eforturile de digitalizare ale statelor au crescut mai bine de patru ori, începând din 2014, mai exact în șapte ani de zile. Astfel, multe state au reușit în ultimii ani să facă plata taxelor mai simplă datorită tehnologiei. Dacă ne uităm la vecinii noștri din ECE vedem că țări precum Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, Polonia și Ungaria au introdus fie parțial, fie total sisteme precum SAF-T, raportarea datelor în sistem real din care face parte și acest program SAF-T sau alte forme digitale cu care să poată interacționa facil cu administrația fiscală și vedem că în PNRR sunt foarte multe astfel de programe pe care sperăm ca ANAF să le inițieze și să le ducă la bun sfârșit.
Mergând la nivel global, politica fiscală, la început de octombrie am văzut că în jur de 136 de jurisdicții, inclusiv România, au susținut declarația privind soluția bazată pe cei doi piloni I și II, pentru a adresa provocările fiscale generate de economia digitală și astfel au stabilit premisele unui acord inovator de impozitare pentru era digitală.
Resetarea impozitării profiturilor este un element care a fost discutat cu mult timp înainte în cadrul programului BEPS la nivelul OECD. Pilonul I vorbește de o realocare a profiturilor între state, în funcție de nivelul vânzărilor, pentru grupurile multinaționale ale căror venituri depășesc 20 de miliarde de euro, iar profitabilitatea este mai mare de 10%. Pilonul II este impozitul minim global pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 de milioane de euro.
La ce ne putem aștepta pentru companiile din România după această implementare. Cu siguranță vom vorbi de costuri suplimentare ca urmare a unui efort de conformare la noile reglementări și în special la cele care vor deriva din înregistrarea în scopul impozitării în statul de consum.
În 2022, urmează Convenția multilaterală prin care se dorește implementarea celor doi piloni și în 2023, dacă aceste planuri vor fi respectate, ele vor intra în vigoare.
Uitându-ne în așa-numitul instrument de ajustare a deficitelor fiscale, instrument care stă la îndemâna Comisiei Europene atunci când își dorește să ajusteze deficitele fiscale la nivelul statelor membre, și România va fi supusă unui sistem similar. Am văzut deja în documentul trimis la Bruxelles și aprobat foarte multe lucruri din perspectiva și din zona reformelor fiscale, atât din perspectiva legislației cât și din perspectiva administrării fiscale.
Dacă pe zona de administrare fiscală a vorbit deja doamna președinte, o să punctez câteva lucruri legate de zona legislației fiscale. Vedem deja câteva elemente din PNRR care au fost discutate. Ne așteptăm ca în 2022 Ministerul Finanțelor să facă o analiză din perspectiva excepțiilor de la nivelul impozitului pe venit, profit, a contribuțiilor fiscale și a impozitelor pe proprietate.
Se dorește orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice. Dacă mă gândesc la taxa pe autovehicule din 2017, aceasta limita foarte mult importul de autovehicule second-hand. Nu s-a mai întâmplat acest lucru, iar lucrurile arată din ce în ce mai rău. Parcul auto din România a ajuns undeva la 16-17 ani ca și vârstă ceea ce este extrem de mult, mai ales în contextul în care discuțiile despre decarbonizare din statele vest-europene presupun un termen foarte strict de reducere a combustibililor fosili.
De asemenea, reducerea treptată a domeniului de aplicare a regimului pentru micro-întreprinderi și aici iarăși e o zonă care va fi supusă analizei și nu în ultimul rând am văzut în documentul anexă la planul trimis de Guvern, reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor.
Reversarea excepțiilor și scutirilor din Codul Fiscal presupune un moment zero și eu cred ca a început numărătoarea inversă. Eu spre ca Ministerul de Finanțe să se pună la masă cu mediul de afaceri, cu asociațiile care au un rol important în tot ceea ce privește zona de fiscalitate astfel încât tot ce urmează a fi discutat despre schimbarea legislației fiscale să aibă loc pe principiile echității, transparenței și predictibilității pentru că numai așa putem să ajungem la un numitor comun și de asemenea cred că evaluarea impactului, pentru că acum putem doar estima, evaluarea impactului pe care aceste prevederi le vor avea asupra mediului de afaceri – cu siguranță va trebui să punem în balanță costurile și beneficiile pentru a putea ajunge la niște concluzii pertinente care să fie acceptate de mediul de afaceri și de cetățeni.
Intențiile de modificare a Codului Fiscal din PNRR sunt dublate și de alte obiective în domeniul administrării fiscale și sunt de dorit pentru că toate statele membre au ca agendă de priorități toată zona de digitalizare. Cu toții ne dorim o creștere a colectării din această perspectivă.
În concluzie, cu siguranță obiectivele din PNRR necesită o monitorizare atentă pentru a urmări transpunerea în practică. Nu ne mai dorim modificări peste noapte. Vrem ca acest proces să fie unul predictibil și să obținem un cadru fiscal mai echitabil și mai predictibil pentru toți contribuabilii.

Citește și slide-urile de prezentare ale lui Daniel Anghel: AICI

Sesiunea de Q&A:

Moderator: Operaționalizarea platformei Big Data asumată prin PNRR. Ce ar presupune și cu ce efecte?E un plan extrem de ambițios din această perspectivă. Una dintre provocările cu care se confruntă atât ANAF cât și mediul de afaceri este capacitatea de preluare a datelor, Big Data, de la marii contribuabili și de la companii în general, prelucrarea acestora și obținerea de informații în timp real. Această platformă care ar trebui să stea la nivelul ANAF în departamentul de risc trebuie să existe deja, analiza de risc să fie procesată într-un mod eficient, simplu, care să poată să cuantifice, să proceseze în timp real toate informațiile pe care ANAF le primește de la contribuabili în mod cât mai eficient.

Daniel Anghel: În documentul trimis la Bruxelles există o anexă foarte cuprinzătoare cu date exact până în 2025 cu programele de digitalizare pe care Ministerul de Finanțe și ANAF și le-au propus din perspectiva Big Data.

Moderator: Plafonul pentru micro-întreprinderi. A avea 90% dintre companii plătitoare de impozit pe cifră de afaceri e o aberație. Care ar fi plafonul optim?

Daniel Anghel: Cred că plafonul optim ar trebui să-l stabilească macro-economiștii și Finanțele prin punerea în balanță a costurilor și beneficiilor. În PNRR, la acest moment se prevede o diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim, scădere de 15% în primul an, 33% în anul doi și 33% în anul trei. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Finanțelor, una dintre zonele care va fi cu siguranță modificată va fi plafonul micro-întreprinderilor. Este neproductiv din perspectiva impozitării veniturilor