VIDEO – Dan BĂDIN: ”Este posibil să vedem alocate pentru România impozite pentru companii tip Google, Amazon”

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Dan BĂDIN, partener taxe, Deloitte, co-președinte al grupului de lucru pentru fiscalitate al FIC, în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Bugetul și fiscalitatea: la ce să se aștepte economia, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022” (09.11.2021).

Co-președinte al grupului de lucru pentru fiscalitate al Consiliului Investitorilor Străini, Dan Bădin s-a referit pe larg la dezbaterile internaționale ale momentului în materie de impozitare justă și modul în care acestea ar putea afecta bugetul României.

”În plan european, s-a renunțat la taxa digitală și s-a discutat despre un nou concept de fiscalitate internațională. Adică să fii impozitat într-o țară chiar dacă nu ai prezență fizică acolo. România ar putea beneficia de pe urma acestui prim pilon, este posibil să vedem alocate pentru România impozite pentru companii tip Google, Amazon, dar nu numai din sfera digitală”, afirmă Dan Bădin, partener taxe Deloitte.

Principalele declarații:

• Într-adevăr vorbim despre predictibilitate în fiscalitate de foarte multă vreme și, surprinzător, anul acesta schimbările au fost mai puține.
• Lucrurile se vor schimba în viitorul foarte apropiat și în anii viitori s-ar putea să avem schimbări foarte mari în fiscalitate.
• Bineînțeles că singurul lucru predictibil privind viitorul este că este impredictibil, iar la noi în fiscalitate, ne-am obișnuit ca impredictibilitatea să fie destul de monotonă.
• Încercăm să ieșim din zona asta de impredictibilitate. Vorbind despre fiscalitate, nu putem să nu ne uităm la deficitul bugetar, la potențiala coaliție guvernamentală, parlamentară și la politicile fiscale care trebuie să fie agreate.
• Putem să facem referire la PNRR, unde sunt luate niște angajamente asumate. Dar mă voi referi la inițiativele de la OECD, unde sper că vom avea ceva mai multă predictibilitate despre cum se reflecta acestea în legislația europeană potențială.
• Este o inițiativă pornită acum mai bine de 10 ani la nivelul OECD, prin care se dorește să existe mai multă echitate în felul în  care se împart taxele la nivel global. Și să se crească impozitele la nivelul statelor – o decizie luată imediat după criza financiară din 2008 – 2009.
• Cea mai problematică idee care a fost dezbătută a fost impozitarea economiei digitale, unde nu s-a ajuns la un consens foarte multă vreme, dar anul acesta consensul a fost atins și  atunci au fost trase concluziile principale.
• A fost acea inițiativă BEPS, care constă în limitarea folosirii unor entități care duc la o diminuare voluntară și legală a impozitului de plătit, așa numita tax avoidance. Nu vorbim de evaziune, care este ilegală, clar.
• S-a încercat limitarea aceasta în special prin creșterea transparenței între state și între contribuabil și stat.
• Două lucruri majore aduc cei doi piloni ai OECD-ului la care consensul a ajuns anul acesta:
• Unul reprezintă  consensul cu privire la modul în care să se impoziteze economia digitală. De fapt s-a renunțat la taxa digitală și s-a discutat despre un nou concept de fiscalitate internațională. Adică să fii impozitat într-o țară chiar dacă nu ai prezență fizică acolo. Acesta este pilonul 1.
• Deși este vorba de un număr mic de companii la nivel global care vor fi supuse acestui regim, circa 100, este posibil ca impozitele împărțite prin alte țări să fie rezonabile.
• România ar putea beneficia de pe urma acestui prim pilon, dacă sunt aici companii care au cifră de afaceri mai mare de 20 de miliarde de dolari la nivel global și care au un profit de mai mult de 10%.  Un sfert din ce depășește acest 10% va fi alocată către țările sursă.
• Este posibil să vedem alocate pentru România impozite pentru companii tip Google, Amazon, dar nu numai din sfera digitală. Numai 30 – 40% din aceste companii vor fi din sfera digitală. Sunt și din alte industrii, cu excepția energiei și a serviciilor financiare.
• Cel de-al doilea pilon vine și el cu o revoluție în fiscalitate, pentru că impune o limită de jos. În ultimii 30 de ani a fost o goană globală pentru  a scădea impozitul pe profit astfel încât țările să aibă un avantaj în atragerea de investiții străine. Era acea race to bottom.
• Și atunci s-a dorit limitarea acestei  scăderi până la 15%. Este posibil ca SUA să meargă cu un procent mai mare, se vorbește de 21%.
• Care este impactul asupra României? În principal, impozitele suplimentare s-ar putea să ajungă în țara mamă, unde este rezidența respectivei multinaționale.  Se consolidează rezultatele la nivel global și dacă impozitele plătite în mod real sunt sub 15%, țara respectivă va avea dreptul să impoziteze suplimentar până se ajunge la 15%. Deci în țara unde se află compania mamă a grupului.
• Totuși, negocierile la nivelul OECD, unde România a fost parte fiind una dintre cele 136 de țări semnatare, au dus la anumite reguli prin care o parte a profitului să se poată întoarce către țările sursă.
• Aceste modalități pot fi de genul nedeductibilității unor cheltuieli. Adică nu se permite deductibilitatea unor cheltuieli înregistrate la nivelul subsidiarei românești. Sau chiar de genul unor impozite cu reținere la sursă, care să difere de cotele din tratate.
• Bineînțeles, aceste modalități trebuie să fie agreate într-un fel sau altul și se vorbește de un instrument multilateral care să fie încheiat de mai multe țări.
• Deci este posibil ca România să beneficieze de astfel de impozite suplimentare, în urma aplicării acestei legislații, care  va avea o acoperire mult mai mare. Se vorbește de entități care sau o cifră de afaceri globală mai mare de 750 de milioane de euro.
• Pe lângă aceste impozite suplimentare, care vor apărea la noi și care trebuie  introduse în legislația internă sau în tratatele pe care le are semnate România, mai există un impact destul de important care a fost deja adresat, cu privire la tratamentul microîntreprinderilor.
• Noi ne bucurăm da, spre deosebire de Ungaria sau Bulgaria noi avem cota de 16%, iar ei au 10 sau 9 și ei au o problemă și noi nu. Nu este adevărat, pentru că numai circa 10% din companiile românești sunt plătitoare de impozit pe profit.
• Și atunci trebuie văzut dacă nu cumva, la acele microîntreprinderi care plătesc impozit pe cifra de afaceri, rata reală de impozit pe profit calculată pe metodologia nouă a OECD nu este mai mică decât 15%. Și atunci este posibil ca România să piardă impozite care ajung să fie plătite la nivelul companiei mamă.
• Deci este de văzut dacă  nu cumva exact aceste tratamente speciale cum sunt cele pentru microîntreprinderi, sau impozitul special  din HORECA, vor fi afectate.
• Deja s-a discutat despre limitarea acestui tratament preferențial. Rămâne de văzut la ce se va ajunge.
• Aceste modificări decise la nivelul OECD au fost preluate cel puțin ideatic de către UE și de vorbește deja de implementarea unor directive europene. Una s-ar putea să apară până la sfârșitul acestui an.
• Pe de altă parte, trebuie să menționăm că UE a agreat renunțarea la taxa digitală care a fost deja implementată în câteva țări.
• Rămâne de văzut dacă UE va avea modificări față de ce s-a agreat la nivelul OECD.
• În plus,  se vorbește deja de un nou mod de a gândi impozitarea la nivel de companii.
• S-a renunțat la un proiect vechi de aproape 20 de ani cu privire la baza fiscală consolidată comună la nivelul UE, urmând să se gândească acum o nouă modalitate de impozitare, mai apropiată pentru companiile europene.
• Este posibil ca, de fapt, deciziile OECD să meargă în această direcție.
• UE vorbește și despre alte lucruri previzibile: inițiativele din zona verde –  o taxă suplimentară pe carbon pe importuri; impozite crescute pe poluanți în energie sau în transporturi sau taxe suplimentare pe plastic.

Sesiunea de Q&A:

Moderator: Cum vor fi afectate companiile și IMM-urile în particular de tranziția către o economie verde, de taxele care se pregătesc pe acest domeniu.

Dan Bădin: În principal companiile din domeniul transporturilor s-ar putea să vadă taxe și costuri mai mari la carburanți. Mai vorbim și despre taxele eco, pe plastic, care vor crește costurile.

Deci este posibil ca impactul să fie de creștere a taxelor, mai ales că se vorbește de ajutoare de stat pentru economia verde și despre alte lucruri care trebuie finanțate.

Și dacă impozitele sunt mai mici pentru sursele regenerabile, în ultimă instanță, toate acestea trebuie acoperite de undeva.

Este un lucru cunoscut la nivelul UE că toate acestea înseamnă o scădere a competitivității companiilor europene, dar rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. 

Conferința integrală: