VIDEO / Constantin DAMOV, Coaliția pentru Economie Circulară: Trebuie să evităm eco-dumpingul, din China și din state non-UE

16 mai, 2024

Constantin Damov, președinte CERC, este îngrijorat de ”concurența neloaială” din China și din alte state care apare pe piața economiei circulare.

”Recomandările noastre la Bruxelles și le transmitem și reprezentanților Guvernului României sunt că da, pe această piață pot intra toți cei care respectă aceleași standarde. Trebuie să evităm eco-dumpingul și trebuie să avem o piață în care accesul trebuie să aibă același nivel de ambiție”, spune Constantin Damov. Declarațiile au fost făcute la Conferința CDG de miercuri, 15 mai, de la Palatul Parlamentului, cu tema ”Cum accelerăm economia circulară a României – de la SGR la dezvoltarea sectorială a reciclării”.

Cele mai importante declarații:

Este vorba de o schimbare pentru totdeauna în viața noastră, a modelelor de consum, a modelelor comerciale și chiar a modelelor financiare. Este un examen al umanității pentru supraviețuire. Va fi ori economie circulară, ori nimic. Resursele sunt limitate, între-un spațiu limitat, într-o lume în care dorințele de con sum sunt nelimitate.
Trebuie să luăm modelul natural, care folosește aceeași materie pentru mai multe cicluri de viață.
Trecând direct în zona practică: subiectul principal, RetuRO, SGR-ul. Cel mai mare proiect de echipă național. Da sunt cozi. Sunt cozi și când ne ducem în Grecia, și când ne ducem la aeroport, pentru că ne dorim să fim acolo. Înseamnă că este un succes, lumea își dorește să fie acolo, lângă aparate.
Coaliția pentru Economie Circulară este, ca și economia circulară, un fenomen, o spun ca președinte ales. Ne apropiem de o sută de membri și începem să avem membri din afara României, lucru care ne surprinde total.
Avem membri din Bulgaria, Italia, din Olanda, care își doresc să fie alături de noi la dezvoltarea acestei idei. Vrem, și cred că am început să și putem, să fim un partener pentru alinierea legislației, una care să vadă cerințele pieței. Participăm la cele 10 grupuri de lucru, pentru că de la decizia politică se trece într-o zonă tehnică, cu foarte multe detalii care țin de cunoștințe tehnice.
Avem o problemă tehnică tot mai mare și este nevoie de participarea tehnicienilor atunci când se ia o decizie politică. Avem circa 25 de specialiști cu care noi suntem prezenți în toate cele 10 grupuri de lucru și de acțiune, pentru a putea să punem pe masă realitățile din piață. Așa încât deciziile luate să impulsioneze piața și nu să o blocheze.
Problema, provocarea cea mai mare la nivel european este de creare a unei piețe. Modelul economiei circulare are nevoie de o piață. Dacă acea piață este strangulată, ideea este strangulată. Și banii nu vor veni. Da, ne uităm la banii din fonduri europene, la granturi și am observat că există o tendință ca succesul într-o asemenea acțiune este să încasăm bani europeni.
Dar nu ne uităm la rezultate. Dacă am face o analiză la cum s-au cheltuit banii europeni, o să vedeți, mai ales la nivelul IMM-urilor, o mortalitate a acelor activități care au mers un an, doi, trei, dar au dispărut. Ar trebui să vedem eficiența utilizării și ce-am obținut din acești bani europeni.
Banii contribuabililor din toată Europa trebuie cheltuiți cu profit.
Acesta este punctul în care trebuie să ne întâlnim în zona legislativă, cei care guvernează cu cei care aleargă pe teren.
Problema de competitivitate pe care o are Europa a ajuns astăzi și în România. Am ridicat ambițiile în Europa foarte mult și vom continua, cu taxonomia, cu CSRD cu CS triple D, cu due dilligence pentru ceea ce facem noi, ne măsurăm amprenta de bioxid de carbon, de apă, socială, lucruri pe care concurenții noștri din afara Uniunii Europene nu le fac.
Avem o piață invadată de plastic reciclat care vine din China, India, Egipt, Turcia, care fac treabă bună, numai că acolo nu au de pus 25% din ambalajele lor și au un surplus și trebuie să găsească niște debușeuri și acela e Europa.
Noi am ridicat foarte mult ambițiile, iar acolo nimeni nu-i întreabă de amprenta de CO2, de cât de curată este apa. La noi, după ce spălăm, apa trebuie să aibă calitate de lacrimi de prințesă.
Acolo totul este vărsat în ocean. Întrebarea este până unde ambițiile astea vor merge pentru stimularea economiei și de unde ele intervin ca reducere a competitivității globale.
Într-un plan global mult mai mare riscăm ca toți acești bani europeni să fie trași într-o piață în care noi foarte ușor nu vom mai avea loc.
Recomandările noastre la Bruxelles și le transmitem și reprezentanților Guvernului României sunt că da, pe această piață pot intra toți cei care respectă aceleași standarde. Și dacă nu ne vom proteja într-un anume fel – eu nu spun de taxe vamale, ci pur și simplu, dacă la o petrecere trebuie să venim îmbrăcați frumos, cu costum, cu papion, cu pantofii făcuți, nu pot să vină și alții cu cizme înnoroiate, care să intre la distracție pentru că sunt mai ieftini.
Trebuie să evităm eco-dumpingul și trebuie să avem o piață în care accesul trebuie să aibă același nivel de ambiție, la nivelul impunerilor pe care ni le aducem.
N-aș vrea să mai spun decât că România are astăzi o șansă să facă acei pași prin niște măsuri… hai să le spunem radicale sau să spunem de substanță mare, așa cum a fost RetuRO, urmează textilele, biodegradabilele, deșeurile din construcții. Am intrat într-un tunel întunecat și RetuRO este singurul care vin e cu luminiță. Mai sunt vreo 10 trenuri la care trebuie să le punem luminiță.
Trebuie să gestionăm problema deșeurilor pentru că este un mare cost social.

Sesiunea de Q&A:

László BORBÉLY: Un comentariu. Știți că, în fiecare an, SITRA din Finlanda organizează un summit mondial pe economia circulară. În 2017 am fost invitat. Acolo erau 1.500 de oameni, cele mai mari companii din lume. Din Europa de Est și zona aceasta erau 15. Deci noi trebuie să preluăm ceea ce ei fac de ani de zile. Doi: în legătură cu bancabilitatea, haideți să profităm, că nu întâmplător BEI și Banca Mondială și ceilalți vin și se interesează de România. Ultimul comentariu: vom avea un centru de excelență înființat de anul viitor, deja proiectul de lege este finalizat la nivelul SGG-ului, pe dezvoltare durabilă. Componenta principală va fi de expertiză, de atragerea expertizei, și de a rezolva probleme pentru care instituțiile statului nu au capacitatea administrativă. Prin acest centru vom veni mai aproape și de plătitorii de taxe, care sunt parte a economiei circulare.

Întrebare online: Ce alte tipuri de materiale prime secundare ar mai putea obține România, pe lângă cele pe care le prelucrează deja, și cu ce investiții realiste?

Răspuns: În general, orice moleculă pusă pe piață trebuie să-și găsească locul ei, după c a fost extrasă din pentru a fi folosită. Depinde de noi cât de inventivi și cât de bine dotați științific să întoarcem acele materiale în consumul pentru care materialul a fost extras.

Cred că de maximă importanță – nu o să le ordonez pe toate, o să le pun într-o ordine aleatoare, probabil toate sunt la el de importante, dar bio-deșeurile, fracția bio-degradabilă este extrem de importantă.

Probabil că dacă am fi început cu ea, ar fi rămas fracția uscată mult mai curată și totul… Avem două contaminări, fracția bio degradabilă care vine peste deșeurile tehnice, cele uscate, și mai există acel amestec de deșeuri uscate, care fac contaminarea încrucișată, orizontală.

Fracția bio-degradabilă trebuie să se întoarcă acolo de unde a venit, din pământ din agricultură și așa mai departe.

Foarte poluant flux este cel al textilelor. Sunt sute de milioane de tone aruncate, este fast-fashion, aruncăm haine și aruncăm uz de haine la gunoi.

În România sunt peste trei milioane de tone de deșeuri din construcții și statisticile sunt în zona teoretic. Și mai sunt plasticele mixte. RetuRO este un succes dar nu este un panaceu, rămân plasticele mixte pentru care România plătește peste 200 de milioane de euro anual, acea taxă, contribuție de 800 de euro pe tona de plastic nereciclat și care așteaptă să fie reciclat. Acolo este mai mult plastic decât la RetuRO.

Alin Vișan: Trebuie să intervin și să spun că prin SGR costul nu trece acum la producător, a fost întotdeauna la producător și înainte de SGR. Producătorii finanțează sistemul de colectare și reciclare de mai bine de 25 de ani. Este într-adevăr o schimbare pentru că acum se vede mai bine responsabilitatea cetățeanului, care alege să nu returneze ambalajul, pierzând acea garanție de 50 de bani, care este folosită de RetuRO pentru finanțarea sistemului.