VIDEO / Andrei Alexandru, Secretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: Lansăm vouchere de inovare pentru IMM-uri

29 februarie, 2024

Ministerul Cercetării a trimis spre avizare Consiliului Concurenței o schemă inedită de minimis: vouchere de inovare pentru IMM-uri.

”De îndată ce ne vom înțelege cu Consiliul Concurenței pe o schemă de minimis, știți cum e, birocrația în România e destul de complicată, dar sper ca în martie să lansăm și câteva vouchere de inovare, în total de 40 mil lei. Toate acestea sunt dedicate micilor intreprinderi. Nu e nici mult, nici puțin. E un pas. Să vedem că putem cheltui acești bani bine și apoi ne putem gândi să investim mai mult”, a anunțat Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ””Fabrica de creiere”: Formarea competențelor pentru industriile cu valoare adăugată mare – de la școală, la universitate, la sistemul de formare continuă” de marți, 27.02.2024, de la Universitatea POLITEHNICA București.

Cele mai importante declarații:

Ministerul, acum 1 an, a adoptat o strategie cadru prin care ne-am stabilit obiectivele pe următorii 5 ani. Vrem să investim în infrastructură și în resursă umană- este extrem de important să păstrăm resursa umană înalt specializată aici, în România.
Un alt obiectiv a fost să stimulăm colaborarea între organizațiile de cercetare de drept public și sectorul privat, doar așa rezultatele cercetării se pot regăsi aplicate în economia reală. De asemenea, vom stimula și parteneriatele internaționale, adică vom cofinanța acele proiecte pe care România le câștigă în cadrul competețiilor europene.
Acestea au fost obiectivele, în linii mari, ale strategiei noastre pe partea de cercetare. Sigur, mai avem și partea de specializare inteligentă, aceasta este corelată cu una dintre condiționalitățile favorizante pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a accesa fonduri de coeziune. Mai exact, de strategia pe care noi am adoptat-o depindeau 8 miliarde de euro prin programele de coeziune, programele de creștere inteligentă, digitalizare, instrumente financiare, programul Sănătate și programele regionale.
În cadrul strategiei noastre ne-am setat și instrumentele de implementare ale strategiei. Pe scurt: Planul Național de Cercetare, Inovare 2022-2027, prin care sunt finanțate competiții de proiecte din bugetul național. Aici avem mai multe paliere: finanțări în cercetare fundamentală prin două programe- programul Idei și programul Resurse umane.
De asemenea, finanțăm instituțional organizațiile de cercetare performante, infrastructurile de cercetare, finanțăm cercetarea în domenii asociate principalelor provocări societale ale României setate în Agenda strategică de cercetare, finanțăm parteneriatele între sectorul public și sectorul privat, setând o serie de domenii strategice de finanțare- IA, tehnologii cuantice, sisteme autonome. Acestea sunt zone în care vom băga cei mai mulți bani pe partea de cercetare din fonduri naționale.
La aceste programe finanțate prin fonduri naționale se adaugă și fonduri europene. Avem fondurile de coeziune, POCIDIF și POS, câteva miliarde de euro care vin în sistemul de cercetare prin fonduri de coeziune. Prin POCIDIF vom finanța un hub de IA, o platformă de semiconductori, un hub de hidrogen- două proiecte strategice, Danubius și Alfred. În zona de sănătate, cu precădere partea de genomică și tratamentul cancerului cu ajutorul laserului.
Asta ar fi pe fonduri de coeziune, mai avem și PNRR. Noi gestionăm Componenta 9. Am reușit să lansăm aproape toate investițiile din cadrul componentei. Poate că cea mai importantă este investiția 8, cu un buget de 168 milioane euro, prin care urmărim atragerea în sistemul românesc de cercetare a resursei umane înalt specializate din exteriorul țării. Adică, cercetători de top vin și își desfășoară activitatea lor de cercetare în România, cează grupuri de cercetare mixte, români și străini, aduc practic plusvaloare pentru țara noastră. Vor fi finanțate 120 de astfel de proiecte, pentru 100 deja s-au semnat contracte, urmează să fie contractate și celelalte 20 în cursul următoarelor 2 săptămâni. Fiecare proiect a avut un buget cuprins între 6 și 7 mil lei.
O altă investiție importantă este investiția 5 prin care operaționalizăm 5 Centre de competență în domenii de cercetare asociate celor 5 misiuni ale Horizon Europe. E vorba de cancer, adaptarea la schimbări climatice, sănătatea apei, sănătatea solului și orașe inteligente. Fiecare centru de competență a reunit 5 parteneri de drept public, organizații de cercetare, și 5 IMM-uri. Plus posibil o intreprindere mare. Bugetul pe fiecare proiect a fost 5 mil de euro.
Pe scurt, acesta este planul de investiții din fonduri de coeziune și PNRR. Amintesc acum cea mai importantă investiție din Planul național, care s-a lansat în ianuarie, când am dat drumul la competiții în cercetare de 2 mld lei. O dată e vorba de proiect experimental demonstrativ și proiect de transfer la operatorul economic prin care se stimulează parteneriatul între organizații de certetare de drept public și organizații private, astfel încât rezultatele cercetării să fie aplicate în economia reală și să aducă o creștere economică sustenabilă. De asemenea, o competiție de soluții, prin care ne propunem să găsim soluții la probleme concere ale societății.
Dar cea mai importantă este cea a Centrelor de excelență. Fiecare cu un buget între 50 și 100 mil lei, 20 de astfel de centre, bugetul se situează undeva la 1,6 mld lei. Este cea mai generoasă competiție pe care am lansat-o în România. Aceste centre de excelență se operaționalizează în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale, setate în Agenda strategică de cercetare, care urmăresc aplicarea concretă a rezultatelor cercetării în societate.
Domeniile în care operaționalizăm aceste centre sunt domenii de vârf: Digitalizare, industrie, spațiu, unde vom operaționaliza 5 centre. Energie, schimbări climatice, mobilitate, operaționalizăm maxim 3 centre. Avem și Hrană, mediu, bioresurse, biodiversitate, și, nu în ultimul rând, Sănătate, unde vom avea cel puțin 4 astfel de centre de excelență. Chiar și în domeniul Cultură și patrimoniu vom avea 2 centre. În fine, zona de Securitate civilă și societate, cu precădere securitate cibernetică.
În ultimii ani, fondurile în cercetare au cunoscut creștere. Poate nu e la nivelul neapărat dorit, de a ajunge să depășim 1% din PIB. E clar că cercetarea și inovarea sunt motoare de creștere economică sustenabilă. Trebuie alocați mai mulți bani, suntem conștienți de asta, problema e să îi și putem cheltui. Creșterea nu poate fi bruscă, ci trebuie realizată gradual. În 2022 și 2023 a existat o creștere, în 2023 bugetul a fost mai mare cu 70% față de 2022. Anul acesta e o creștere în jur de 30% față de execuția din 2023. An de an, depinde sigur și de resursele bugetare, avem creștere și ne dorim să ducem acești bani în poli de cercetare, în proiecte mari, care să aducă plusvaloare pentru economie și societate.

Sesiunea de Q&A:

Aș vrea să văd mai multe parteneriate. Cum sprijină ministerul această dezvoltare absolut pragmatică, absolut evidentă, a sectorului de care vă ocupați, pentru a ajunge la obiectivul de 10%?

Atât pe fonduri europene dar și în Planul național ne-am setat 2 programe care urmăresc să stimuleze parteneriatele între organizațiile publice și sectorul privat. Unul dintre ele este Programul Provocări, al doilea este Programul Parteneriate pentru inovare. În toate competițiile lansate în ianuarie antreprenorii sunt eligibili. Și pentru Centrele de excelență, în Centrele de competențe, lansat prin PNRR, care a avut buget de 25 mil euro, am pus 5 parteneri de drept public, 5 parteneri de drept privat. Sigur, acolo e un buget destul de mic, 125 mil lei, însă competiția pentru Centrele de excelență e o competiție mare, de 1,6 mld lei. Prin urmare, antreprenorii, IMM vor putea să meargă pe diverse consorții și, împreună cu parteneri publici, să câștige astfel de proiecte. Am precizat, un proiect are buget între 50 li 100 mil lei, sunt proiecte mari, foarte importante. Avem și celelalte 2 competiții- cu bugete un pic mai mici, dar importante pentru Strat-Up-uri în general. E vorba de Proiect experimental demonstrativ, cu buget de 750 mii lei fiecare proiect, și Proiect de transfer economic, în care un IMM prezintă produsele unei organizații de cercetare și împreună reușesc să pună pe piață acele produse, iar fiecare proiect va avea buget de 1,5 mil lei. De asemenea, de îndată ce ne vom înțelege cu Consiliul Concurenței pe o schemă de minimis, știți cum e, birocrația în România e destul de complicată, dar sper ca în martie să lansăm și câteva vouchere de inovare, în total de 40 mil lei. Toate acestea sunt dedicate micilor intreprinderi. Nu e nici mult, nici puțin. E un pas. Să vedem că putem cheltui acești bani bine și apoi ne putem gândi să investim mai mult. Potențial există, trendul de creștere se va menține și proiectele care vor fi finanțate vor fi cele care pun în valoare rezultatele cercetării

În Strategia elaborată anul trecut există prevederea că institute de cercetare pot fi comasate. Aveți o situație?

E un jalon PNRR, strategia e corelată cu PNRR, unul dintre aceste jaloane a vizat reducerea gradului de fragmentare în institutele de cercetare. Scopul reformei e să-i facem pe oameni să coalaboreze, nu să-i dăm afară. Să stimulăm colaboarea, inclusiv financiar. Fie prin formarea de consorții, fie prin fuziuni… Săptămâna trecută am adoptat normele de aplicare ale Legii 25, a fost o discuție complexă, dar am reușit. Vom avea o evaluare a întregului sistem realizată de experți independenți, ca să știm unde ne aflăm și, cred, că evaluarea va fi operaționalizată în această primăvară. În vară vom avea și primele asocieri, vor fi multe avantaje să te asociezi. Chiar și fără norme legea a funcționat, deja există diverse comasări, inclusiv aici, la Politehnică.