VIDEO Nicolaie Moldovan, Alba Iulia: Orice proiect de oraș inteligent depinde de implicarea mediului privat

17 iunie, 2021

Succesul oricărui proiect de oraș inteligent din România depinde de implicare mediului privat și de buna colaborare dintre acesta și autoritățile locale, susține Nicolaie Moldovan, city manager al Municipiului Alba-Iulia în perioada 2012-2019.

”Cea mai bună pepinieră de idei a venit din mediul privat. Niciodată într-o țară precum România conceptul de orașe inteligente nu va fi funcțional decât într-un parteneriat real între mediul public și mediul privat”, a comentat Nicolaie Moldovan.

El a precizat că în Alba-Iulia, în urma demarării unor proiecte-pilot s-au contractat o serie de finanțări europene, în valoare de zeci de milioane de euro, pentru soluții de iluminat inteligent și mobilitate inteligentă, inclusiv management inteligent al traficului.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Nicolaie Moldovan în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Un an de marș al digitalizării – Administrația, de la basic la nivelul următor” (15.06.2021).

Cele mai importante declarații:

Alba Iulia este mai mică. Poate și modalitatea în care am înțeles noi să abordăm acest domeniu a fost una atipică oarecum și una pornită din poziția underdog-ului.
În 2007 am fost printre puține administrații locale din România care a avut o strategie de informatizare a administrației cu 14 proiecte importante pe care le-am materializat utilizând fonduri publice în general, fonduri publice oferite de primele programe post-aderare României, dar și cofinanțate de bugetul local.
Am reușit să fim în situația în care la nivelul municipiului să începem două categorii majore de investiții în zona de infrastructură digitală, dar în egală măsură și în cea de livrare a unor servicii digitale către cei afectați de activitatea administrației publice locale.
Dincolo de componentele hardware și software tipice pentru nevoia de a îmbunătăți capacitatea administrativă, noi am fost în situația în care am operaționalizat printre primii în România o bază de date urbană formată din informații pe care le-am digitalizat și pus în sistemele GIS pentru 4 componente majore din activitatea administrației: urbanism, cadastru, patrimoniu și zone verzi.
Începând cu 2012 am deținut infrastructura digitală necesară pentru a popula cu date bazele de date GIS ale Primăriei pe care le-am achiziționat utilizând finanțări nerambursabile europene.
Acest lucru nu s-a întâmplat de la sine, ci prin intermediul unui birou care între timp a devenit serviciu dedicat pentru gestiunea informatică a acestor 4 categorii de date. Primăria are personal angajat care populează un departament specializat pe acest lucru, care preia din arhivele scriptice, dar și din activitatea la zi a administrației toate datele necesare pentru popularea hărților din cele 4 domenii.
Un alt domeniu pe care noi l-am abordat a fost monitorizarea prin e-ticketing a serviciului de transport public de persoane pe care l-am operat până în 2012 la nivelul municipiului, iar de atunci în relația cu alte 7 unități administrativ-teritoriale din jurul municipiului.
Un alt lucru foarte important, am oferit în interacțiunea cu cetățenii și companiile private cam tot spectrul de servicii pe care l-au comunicat și colegii de la Cluj-Napoca și Bacău, pe urbanism, audiențe, petiții, plata impozitelor și taxelor.
Proiectul-pilot de smart-city a fost dedicat centenarului din 2018. Am oferit posibilitatea companiilor de tehnologie și de infrastructură, respectiv servicii digitale, să vină în Alba Iulia și să folosească domeniul public și privat al orașului, respectiv interacțiunile cu locuitorii, cu companiile, cu autoritățile publice pentru a ne oferta, pentru a ne arăta care este potențialul proiectelor, soluțiilor tehnologice și digitale pe care acestea le au, într-o încercare de a învăța din suma foarte mare de soluții pe care mediul privat îl are.
Au fost 45 de companii atât multinaționale cât și startup-uri. Au fost testate 106 proiecte de oraș inteligent, proiecte care au fost împărțite pe zece verticale importante, pornind de la educație, la sănătate, mobilitate și iluminat public și ajungând până la senzori de monitorizat calitatea aerului. Pentru noi a fost un exercițiu util.
Toate companiile care au venit în acest proiect au investit din resursele proprii, atât bani cât și ore și resurse umane și logistice care însumate au depășit câteva milioane de euro. Pentru oraș a fost un argument bun de atragere de resurse financiare suplimentare.
Am reușit ca din faza de pilot unele proiecte să le ducem în faza de scalabilitate la nivel de oraș. Ulterior am reușit să contractăm și în prezent să se afle în implementare o serie de proiecte de oraș inteligent, de pildă din trei parteneriate diferite cu trei operatori economici cu care am pilotat trei soluții diferite de iluminat inteligent s-au născut trei proiecte majore de aproximativ 15 milioane de euro, toate aprobate, prin care Alba Iulia va fi până la finalul anului 2023 în proporție de 70% deservită de un sistem de iluminat inteligent nou, cu telegestiune, cu soluție de iluminare mult mai performantă. Sunt mai bine de 240 de străzi.
De asemenea 2 proiecte de aproximativ 40 de milioane de euro de mobilitate inteligentă. În bugetul acestor 2 proiecte vom avea și soluții de management inteligent al traficului, de măsurare a calității aerului, senzori pentru măsurarea traficului, stații de transport public de persoane dotate cu o infrastructură digitală.
Au fost contractate primele autobuze electrice și primele stații de încărcare electrice pentru acestea.
Cea mai bună pepinieră de idei a venit din mediul privat. Niciodată într-o țară precum România conceptul de orașe inteligente nu va fi funcțional decât într-un parteneriat real între mediul public și mediul privat.
Am avut o colaborare bună cu ministerul comunicațiilor.