Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că proiectul de buget pe 2024 se va baza pe fonduri europene în sumă estimată de 10 miliarde euro, ”fără banii din PNRR”. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, de marți, 7 noiembrie 2023.
Ministrul Câciu a prezentat structura fondurilor europene estimate să fie atrase anul viitor. E vorba de:
- un rest de 5% din alocarea pe fostul exercițiu financiar 2014-2021,
- parte din alocarea pe actualul exercițiu financiar- ”în prima jumătate a anului viitor vom lansa apeluri până la 49 miliarde euro, care vor începe și ele să producă cheltuieli și finanțări în a doua parte a anului”, spune Adrian Câciu
În ceea ce privește PNRR, ministrul spune că în 2024 se bazează pe sumele aferente cererilor 3 și 4, adică aproximativ 6 miliarde euro.
Cele mai importante declarații:
- Evident, nu o să discut prea mult despre partea de fiscalitate, dar fac față cu brio oricăror întrebări… Evident, provocarea pe care o avem împreună este Bugetul 2024. De altfel, toată dezbaterea din prima jumătate a acestui an într-o retorică, dacă vreți, de rotație, cred că s-a închis săptămâna trecută cu ultimele evaluări ale agențiilor de rating, iar discuția poate fi despre cum se închide bugetul 2023 și cum se formează bugetul din 2024.
- Din punctul meu de vedere, finalul de an ne aduce, sau ne relevă faptul, că bugetul pe 2023 se închide pe investiții și pe fonduri europene, de altfel deficitul va fi format sută la sută, cel puțin august- septembrie- octombrie ne arată acest lucru, și cred că până la final ne va arăta acest lucru, deficitul se închide pe investiții.
- Este pentru prima oară când România, ca și orice altă țară în curs de dezvoltare, realizează deficite pe formare brută de capital fix și nu pe consum. Este o schimbare, adevărat, nu a fost explicată la momentul respectiv, dar, dacă acest model se va menține și România își va construi bugetul axat pe obiective de dezvoltare este intrarea pe calea cea bună.
- Vorbeați dvs. de, fac o paranteză, ne confruntăm cu deficite mari. Ne confruntăm cu deficite în scădere. Ne-am confruntat cu deficite mari. Dacă vrem să realizăm că a scădea deficitul de la 9,2% spre un 3% reprezintă un efort pe care trebuie să îl facem înțelept și să nu introducem austeritate, pentru că s-au mai făcut modele de redresare din perspectiva deficitului pe spinarea întregii societăți și, mai ales prin sacrificarea economiei… Putem să spunem: Deficitele sunt mari! Dar deficitele sunt în scădere, și deficitul de cont curent, și deficitul public e în scădere- e adevărat, suntem sub presiune.
- România este un stat social, conceput pe model european, atunci presiunile asupra bugetului sunt destul de mari, dar nu înseamnă că nu există soluții de echilibrare.
- Din perspectiva fondurilor europene, principala preocupare pe care o avem este închiderea exercițiului financiar 2014-2020. Parte din banii care sunt de închidere vor veni și în 2024 și vor ajuta, dacă vreți, la ceea ce înseamnă finanțarea pe 2024. Nu în mare măsură pentru că anul acesta vom atinge o absorbție de 95%, deci rămâne doar o diferență de 5% pentru anul 2024.
- Dar deja am lansat apelurile pentru exercițiul 2021-2027. Sunt 18 miliarde euro deja lansate, până la final de an lansăm până la 21 miliarde euro. Aceste apeluri vor produce deja cheltuieli și finanțări în 2024. În partea de început a 2024, în prima jumătate, vom lansa apeluri până la 49 miliarde euro, care vor începe și ele să producă cheltuieli și finanțări în a doua parte a anului.
- Pe scurt, 10 miliarde euro este ținta minimă de absorbție pentru 2024, țintă care se va regăsi în bugetul statului. Este o țintă care reprezintă păstrarea unei medii pe care am introdus-o începând cu anul 2022. România în primii ani de după aderare a avut o medie de absorbție de 4,5 – 5 miliarde euro. Din 2022 media este de 10 miliarde euro pe an. Ca să fim prudenți ne propunem 10 miliarde și în 2024, fără a adăuga aici banii din PNRR.
- Banii din PNRR sunt ca un buffer pentru România, așa a fost construit PNRR, întâi primim mai mulți bani urmând ca ei să fie folosiți pe măsură ce investițiile sunt în execuție și în implementare. Acolo, din 9,1 miliarde pe care România deja îi are la dispoziție estimarea mea este că 4- 4,5 miliarde vor fi folosiți în 2024. Evident, în afară de aceste sume vor fi primite și sumele aferente cererii de plată 3 și vom face eforturi ca la final de an să avem și cererea de plată 4 încasată. Vor fi eforturi anul viitor cu privire la această cerere numărul 4.
- Dar nu în ultimul rând, după cum știți, la PNRR se adaugă și planul RepowerEU, unde am introdus o finanțare de 1,4 miliarde euro. Setarea pe mecanismele RepowerEU este ca în 2024, cel puțin 40% din această sumă să fie folosită. Aici avem 2 măsuri care să fie importante pentru populație: eficiența energetică a gospodăriilor și panouri fotovoltaice și baterii.
- Vom merge cu măsuri duale, am discutat și la nivelul guvernului despre ceea ce înseamnă noua viziune asupra energiei regenerabile. România a investit foarte mult în panouri, dar nu avem capacități de stocare. Atunci statul trebuie să vină cu o serie de programe în care atunci când instalezi panouri fotovoltaice să ai și un kit de stocare. Astfel încât să nu devii agresiv față de piață ci să poți să stochezi producția proprie. Cam acestea sunt lucrurile.
- Este foarte importantă absorbția de fonduri europene, banii pe care România îi are la dispoziție sunt mulți. Capacitatea administrativă este îmbunătățită, dar mai trebuie îmbunătățită. O soluție, cred, aici lansez o provocare mediului de afaceri și sistemului bancar- aici nu m-am oprit la provocare ci avem o colaborare, în sensul ca până la 1 ianuarie să facem un parteneriat- opinia mea este că ar trebui să introducem mai puternic în sistemul bancar, în partea de finanțare a fondurilor europene.
- În sensul în care ei să intre în finanțare de la momentul în care un proiect este considerat eligibil de către Autoritatea contractantă și să ofere finanțarea aceasta în numele statului, cu garanția statului, astfel încât beneficiarul să nu alerge individual după un credit pentru a-și finanța afacerea după care să vină spre decontare, ci să primească această finanțare direct de la instituția bancară care participă în procesul de evaluare și eligibilitate.
Sesiunea de Q&A:
Modificări la Codul fiscal, unele chiar periculoase…Senzația e că am ajuns nul acesta într-o criză bugetară care a trebui rezolvată cu măsuri extreme pentru că ceva s-a întâmplat anul trecut cu bugetul. Puteți explica de ce, cum s-a ajuns în situația de supraestimare atât de mare a veniturilor pentru bugetul 2023?
V-aș recomanda să citiți opiniile Consiliului fiscal din ultimii 4 ani, a fost cea mai mică supraestimare. În fiecare an, bugetul României se construiește și pe venituri din combaterea evaziunii fiscale și din colectare, știți. Acele venituri nicio agenție de rating, nici Comisia Europeană nu le ia, le ia sub rezervă, adică nu le consideră venituri structurale până când nu se întâmplă. Dar niciun buget nu se construiește fără dorința guvernului de a combate evaziunea fiscală și de a crește gradul de colectare. Aceasta este marea supraestimare. În toată această dezbatere se uită vara acestui an, care a adăugat la cheltuielile statului în jur de 6 miliarde lei- evident că acestea, fără venituri în spate practic, creează presiune pe deficit. Evident, eu am fost ministru de Finanțe, am avut discuții, știți că am avut probleme cu instituțiile de colectare unde am schimbat conducerile. Dacă nu ne luptăm cu evaziunea fiscală… bun, eu nu pot să comentez acum măsurile fiscale- dacă sunt bune sau puteau fi mai bune, nu știu…Totuși, România trebuie să lupte cu evaziunea fiscală. Bugetul nu e despre fiscalitate, vă rog să mă credeți, este despre macro, despre prognoze, preferați inflație de 2 cifre în acest moment? Haideți să ne bucurăm de ceea ce ni se întâmplă în acest moment, să luăm măsuri să combatem inflația chiar dacă presează asupra deficitului.
Inflația a fost ținută sus pentru a se face deficitul. Poate ar trebui clarificat, cine a ținut-o sus?
Este vorba de trecut, este peste 5 ani în urmă…
Există Program Operațional de Sănătate, s-a aprobat de curând Strategia Națională de Sănătate. Cum suntem cu programul, în termen cu ghidurile de aplicare?
În acest moment suntem în consultare publică, ar trebui să apară ghidurile pentru tot programul de Sănătate. Acolo avem niște ajustări în sensul în care am discutat cu Comisia Europeană să aducem mai mulți… Nu are legătură cu partea de Screening, am discutat cu Comisia să aducem mai mulți bani pe partea de spitale regionale- era o alocare destul de mică în programul inițial dar ghidurile sunt aproape de lansare. Acolo avem și investițiile în infrastructura spitalicească acolo unde discutăm o ajustare.
Sunt întârzieri substanțiale la proiectele pe POR și POIM aferente vechiului orizont de programare care ar trebui finalizate până la 31 decembrie 2023. În ceea ce privește plata cererilor de rambursare iar în lipsa unui cash-flow previzibil este întârziată implementarea proiectelor. Suntem în situația în care statul are probleme de cash-flow pentru finanțarea proiectelor în implementare?
Atunci când am devenit ministru întârzierile aveau și un an. La acest moment întârzierile nu depășesc o lună. A fost un efort, sunt peste 18.800 de cereri de prefinanțare/ plată prelucrate, peste 5 miliarde euro în aceste 4 luni. Eu zic că s-a intrat în normal. Ce s-a întâmplat, să înțelegem și modul în care statul a intervenit. Foarte multe proiecte au fost ajustate ca preț, în sensul în care inflația a afectat din perspectiva costurilor la investiții. Ajustarea asta a prețurilor a condus la valori mai mari de rambursat. Atunci a trebuit să găsim resurse, am discutat cu dl. ministru Boloș suplimentare pentru a putea face plata integrală, pentru că puteam să facem plăți parțiale, dar nu servea nimănui… Din punctul meu de vedere, lucrurile astea nu mai sunt o problemă. Dar de fiecare dată oricine, orice beneficiar sesizează un lucru- sunt peste 94.000 de contracte – sunt dispus să vedem ce se întâmplă dacă sunt sesizat. Dar, în principiu, aceste întârzieri nu mai sunt de amploarea pe care am preluat-o.
Pe programele operaționale și pe Programul de tranziție justă se perpetuează ca criteriu de departajare sistemul primul venit-primul servit chiar dacă este un punctaj minim care trebuie atins. În majoritatea situațiilor cine e mai rapid va primi finanțare. Cum impactează acest criteriu, în ideea că ar trebui finanțate proiectele cu cel mai mare impact în dezvoltare regională, nu cele depuse mai rapid?
Da, sunt multe lucruri pe care le schimbăm. Acest principiu – primul venit-primul servit – nu cred că e benefic pentru proiecte de investiții, care au în spate obiective, indicatori care sunt total diferite de grabă nu au ce să caute în principiu. Am cerut colegilor ca aceste tipuri de apeluri să nu mai existe. Adevărat, avem 8 Autorități de Management noi și discutăm ca apelurile lor să nu mai conțină acest principiu.
Pentru digitalizarea Educației, de ce întârzie contractarea pentru proiectele Smart Lab?
Aici caut soluții. S-a dorit crearea unui nou sistem informatic al cărui modul de contractare de abia acum e dat în producție, în noiembrie. Au trecut 5 luni de când am preluat mandatul. Nu știu de ce s-a dorit un alt sistem informatic, se putea merge pe sistemul vechi, numai că acest sistem informatic nou a fost declarat la Comisie în program. Împreună cu cei de la STS căutăm o soluție ca partea de contractare să se realizeze mai rapid. Sunt încă lucruri de recuperat.
