Problema infrastructurii din România nu este finanțarea, ci lipsa proiectelor publice viabile bine planificate, incapacitatea de a le implementa și de a controla frauda și corupția, în opinia lui Andrew McDowell (foto), vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI).
„Nu există o problemă de finanțare în România, ci mai degrabă o lipsă de proiecte publice viabile bine planificate.
Este evident că există lacune în rețelele de infrastructură publică existente, în special în drumuri și calea ferată.
Aceste lacune nu sunt legate de o finanțare insuficientă, dar necesită o prioritizare transparentă a proiectelor de infrastructură publică, ghidată de o viziune strategică pe termen lung care vizează îmbunătățirea cu adevărat a infrastructurii țării și a condițiilor de viață ale populației într-un mod durabil — dincolo de ciclurile politice.
Alți factori importanți includ dezvoltarea capacității de planificare și implementare a proiectelor, precum și un control eficient al fraudei și corupției”, a declarat vicepreședintele BEI într-un interviu acordat Agerpres.
„Creșterea economică ar trebui să fie determinată, în principal, de activitățile de investiții”
„Creșterea economică în România este în prezent determinată de consumul privat, beneficiind în primul rând de reformele fiscale. Pentru a rămâne sustenabilă, creșterea economică ar trebui să fie determinată, în principal, de activitățile de investiții. În cazul în care se fac alegeri economice corecte, inclusiv dezvoltarea durabilă a infrastructurii publice, România ar putea beneficia de o creștere economică continuă și de locuri de muncă și de atragerea investițiilor străine”, a mai spus Andrew McDowell.
Despre absorbția fondurilor europene
„Este de așteptat ca volumul fondurilor UE disponibile în următoarea perioadă de programare să rămână sub sumele disponibile în actuala perioadă de programare (2014-2020).
Pentru un volum nemodificat de investiții, acest lucru ar crește (automat) rata de absorbție a fondurilor.
Cu toate acestea, o mare parte a răspunsului depinde de componența fondurilor UE: este de așteptat ca în perioada 2021-2027 să se înlocuiască o sumă tot mai mare de subvenții pure cu instrumente financiare, adică împrumuturi (sau garanții) combinate cu granturi (cum ar fi, de exemplu, în cadrul EFSI sau al inițiativei IMM-urilor).
Prin urmare, capacitatea unui stat membru de absorbție a fondurilor UE va depinde, de asemenea, de capacitatea acestuia de a implementa cu succes instrumente financiare”, a mai adăugat oficialul BEI.
