vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 septembrie, 2011

Camera de Comerț Americană din România(AmCham) și Consiliul Investitorilor Străini (CIS) au făcut, în ultimii doi ani, circa 220 de propuneri privind modificări la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală. Au fost luate în considerare 20-30. Într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, vicepreședintele AmCham, Ionuț Simion, reproșează Ministerului Finanțelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală faptul că nu încearcă să înțeleagă nevoile mediului de afaceri. cursdeguvernare.ro vă prezintă atât propunerile investitorilor străini, cât şi interviul cu vicepreşedintele AmCham.

1. Vicepreşedintele AmCham, despre lista de propuneri făcute guvernului de investitorii străini

  • Creșterea deductibilității contribuțiilor la pensiile private de la 250 la 400 de euro.
    Suma aceasta trebuie să fie dedutibilă. De ce? Simplu: tu vrei să încurajezi la momentul actual un comportamnet sănătos de economisire la nivelul populației, la nivelul tinerilor. Ce să faci cu 250 de euro? Păi, din ăia 250 de euro o să ai o pensie rezonabilă când va veni vremea? Nu. Dar dacă ai 400 de euro, în timp, aceșia reprezintă un venit serios la vârsta de pensionare. E adevărat că dacă dai această deductibilitate suplimentară de la 250 de euro 16%, pot însemna niște bani, dar banii aceștia se adună la un fond de administrare a pensiilor care la rândui lui pompează bani în economie. Deci, pe lângă educația sănătoasă pe termen lung, vorbim de fonduri care se acumulează și se întorc înapoi în economie”.

  • Introducerea unei legislații de holding.
    O lege a holdingului este prezentă în protocolul coaliției de guvernare pentru a fi susținută în anul 2012. Nu înțelegem de ce nu se aplică, pentru că legislația de holding în esență propune scutirea de la impozit pe profit a tranzacțiilor cu părți sociale sau acțiuni în cadrul unui grup. Vine un investitor străin, vrea să cumpere – nu cumpără de la mine ca individ, ci de la compania mea de holding, care deține toate participațiile. Aproape toate țările din Uniunea Europeană consideră că aceea nu este o tranzacție în care tu, ca investitor, încasezi bani. Strângi banii, capitalizezei, îi investești înapoi în business. În România, tranzacția aceea se impozitează. Ei bine, marii investitori români care fie vor să iasă din afaceri, să vândă, fie vor să atragă un investitor străin, când vorbim de sume mari, trec la planificare fiscală. N-ar mai face planificare fiscală cu migrarea unor companii în Cipru, în Olanda, în Uniunea Europeană – nu vorbesc de offshore – dacă în România ar exista o legislație care le-ar permite lor să beneficieze de acea amânare la plată a impozitului. Este vorba doar de o simplă amânare, deci nu e vorba să nu se plătească, ci doar de o amânare, când plătesc impozitul. Amânare înseamnă că în momentul îăn care eu ca individ beneficiez de banii ăia, îți plătesc impozit. Dar dacă eu banii îi las pentru business, de ce să plătesc eu impozit? Nu e normal. Asta e o prevedere pentru care, atunci când cei de la minister fac calculele bugetare spun că pierd bani. În realitate, nu pierd aproape nimic, pentru că nimeni care are bani nu stă să plătească impozit, trece la procesul de planificare fiscală, își structurează participațiile într-o altă țară străină și în loc să plătim în România o firmă de contabilitate care să țină contabiliatte, plătim în Cipru, în Olanda zeci de mii de euro pe an, ca să-i facem pe ăia fericiți. Mie mi se pare o absurditate, dar e păcat că nu am reușit până acum să comunicăm acest mesaj. Există în planul de guvernare, dar nu și în Codul fiscal și în lege asocietăților comerciale.”

  • Deductibilitatea cheltuielilor.
    La impozitul pe venit, noi am propus introducerea unui principiu de bază, respectiv, există cheltuieli deductibile. Toate cheltuielile făcute de o firmă sunt deductibile, dacă nu sunt două condiții: fie în mod explicit sunt nedeductibile, fie sunt în mod explicit sunt nedeductibile parțial. Adică, tot ce ocazionează o firmă cheltuială deductibilă, pentru că doar o face pentru scopuri de business, dar dacă depășește limita de protocol, atunci, ce depășește este nedeductibil. Asta se numește nedeductibilitate parțială. Sau dacă este făcută pentru interesul personal al tău – am luat perle – aici e cheltuială nedeductibilă, pentru că am spus exact ce e nedeductibil.”

  • Profesiile liberale.
    Un alt concept pentru care noi am militat la impzoitul pe venit este distincția dintre profesiile libere, respectiv distincția dintre activități dependente și activități independente. La ora actuală, de doi ani de zile, toată lumea stă într-un stres total – ce e dependent și ce e independent. Și pe bună dreptate, au fost iarăși abuzuri la lege, respectiv aveau drepturi de autor șoferii. Ăsta este un  abuz la lege, dar s-a trecut dintr-o extremă în alta. Acum, legea spune că sunt patru criterii și odată ce oricare dintre criteriile alea e îndeplinit înseamnă că munca este dependentă. Ca să judeci un independent, mai ales o profesie liberală, raționamenul nostru, logica noastră este următoarea: toate profesiile libere pentru care calitatea de profesie liberaă se dobândește printr-un examen și are la bază statut de organizare, lege de organizare – consultant fiscal, avocat, auditor, medic – prin însăți natura lor, sunt independente. Ca să poți să vezi dacă ele sunt dependente sau independente, poate exista această linie de demarcație subțire, ar trebui să existe un număr mai larg de criterii și care numai dacă marea lor majoritate nu e îndeplinită, poate să fie văzută ca muncă dependentă. De pildă, un coleg de-al meu dădea un exemplu, în Marea Britanie, pentru un IT-ist, ca să se vadă dacă desfășoară activitate dependentă sau independentă sunt 97 de criterii. Dacă marea majoritate a acestor 97 sunt îndeplinite, înseamnă că e activitate independentă. Nu este un singur criteriu, sunt mai multe. În România asistăm la o perioadă de tranziție, în care vrei să stimulezi inițiativa antreprenorială. Vrei să-l faci pe un individ să se decupleze de firma de aici și să înceapă să gândească pe propriile lui picioare. E normal ca în momentul în care vrei să treci și să fii independent, porimul partener de afaceri să fie firma de la care ai plecat. Ușor-ușor îți dezvolți o clientelă, în viața ta sau a generației următoare, pentru că ai copilul pe care îl educați într-o politică de independență, de antreprenoriat”.

  • Taxele locale.
    Propuneri cu impact semnificativ sunt la nivelul taxelor locale. De ce? Pentru că la ora actuală impozitul se datoreză pe suprafață și nu pe destinața clădirii. Astfel că sunt persoane fizice care dețin clădiri de acets gen pentru care încasează chirii semnificative și plătesc o taxă locală de 0,1%, în timp ce dacă oa stfel de clădire o ai pe o firmă, prin lege trebuie să mplătești 1,5%, deci ecartul este foarte mare. Cel care e persoană fizică și e smart beneficiază, iar cel care e persoană juridică și încearcă să-și desfășoare activiatea transparent e sancționat. Și atunci, noi am spus: nu trebuie să fie în funcție dacă e persoană fizică sau juridică. Trebuie să te uiți la destinația clădirii: este pentru scop personal sau este pentru scop comercial. Rolul nostru este să apărăm interesul contribuabililor, dar totodată este să apărăm interesul celor care plătesc taxe pentru munca pe care o fac, iar cei care apropo de lărgirea bazei de impunere, cei care au astfel de soluții ar trebui să își asume riscul economic și să plătească taxele la fel, pentru că altfel e concurență fiscală neloială. Ești băiat deștept, ții o clădire de birouri pe persoană fizică, plătești mai puține taxe. Nu e normal”.

  • Fiscul să plătească penalități.
    În codul de procedură fiscală am propus ca Fiscul să plătească dobânzi de întârziere pentru nerestituirea la timp a sumelor. Concret, vine inspectorul fiscal, ți-a luat banii, ți-a spus: datorezi impozite și taxe. Are, nu are dreptate, trebuie să plătești. Dar dacă tu te duci în instanță și câștigi și demonstrezi că Fiscul, inspectorul a greșit, atunci statul trebuie să-ți dea ține dobânzi pentru sumele plătite din momentul în care ți-a luat banii pe nedrept. Pentru că numai în felul acela poți să-l responsabilizezi pe inspector să se gândească de două ori când vine și spune: Nu e adevărat, mie să-mi dai banii! Inspectorul stablește în actul de control că trebuie să-i dai un milion de euro, iar tu îi spui că este un abuz. El îți spune să te duci în instanță, dar trebuie să plătești, pentru că altfel îți pune sechestru pe conturi. În momentul în care ai plătit, te duci în instanță și instanța își dă drepate ca și contribuabil. Cu hârtia respectivă, fiscul ar trebui să-ți dea dobânda pentru faptul că ți-a ținut banii la el. Și în momentul acela multe lucruri s-ar schimba în așa fel încât inspectorul, când vine la tine, să stea să-ți asculte argumentele. Acum nici nu-i pasă. Acum, el zice: E problema ta, nu a mea”.

Citeşte mai jos interviul pe marginea acestor propuneri

2. Ionuţ Simion: ”Codul fiscal este dezamăgitor”

„Ca să prinzi zece hoți, omori 1.000 de contribuabili cu comportament normal.”

cursdeguvernare.ro: Vizavi de propunerile dumneavoastră privind deductibilitatea cheltuielilor, vi se poate reproșa că îi favorizează pe cei care își cumpără Rolls-Royce, yacht, avion de agrement pe firmă. Și sunt cazuri mediatizate. Cum răspundeți acestor critici?

Ionuț Simion: Corect, tocmai de aceea există legi și du-te în control la cazurile alea care sunt mediatizate și sancționează-i. Și după aceea, mediatizează-i – Uite ce au pățit! – și vă asigur că nu se va mai întâmpla.

În SUA, Martha Stewart, multimiliardară, cu tranzacții pe piață, a încălcat reglementările de stock-exchange și a câștigat până în 10.000 de dolari. A băgat un an și jumătate de pușcărie. Fiscul nu s-au dus după un cetățean de pe stradă. S-au dus după unul care era relevant, au dat un exemplu.

Pot exista abuzuri, astea au existat, există și vor exista, dar nu poți să faci o lege restrictivă: ca să prinzi zece hoți, omori 1.000 de contribuabili cu comportament normal. Tu trebuie să stimulezi afacerea, business-ul, să-l vezi pe ăla că face profit. Dacă vezi că face pierderi, du-te la el să vezi de ce nu plătește, care sunt cauzele pentru care el face pierderi. Și de aici apar abuzuri.

De exemplu, te-ai dus tu, societate, și ai prospectat piața din Iași. Te duci acolo, cheltuiești 10.000 de euro în speranța că poți să deschis un magazin, o fabrică, un  birou. Și banii ăia nu au niciun venit aferent. Cu toate astea, există riscul mare ca Fiscul să-ți spună: e nededuictibil, pentru că nu ai venituri aferente. Păi, n-am venituri, am vrut să fac, dar dacă nu mi-a ieșit… Doar nu cheltuiam banii degeaba.


cursdeguvernare.ro: Problema aceasta cu deductibilitatea afectează și bugetul, are impact bugetar.

Ionuț Simion: Are impact bugetar, dar în ce măsură? Are impact bugetar în momentul în care tu pleci de la premisa că toate firmele din România fac asta. O firmă multinațională crezi că mă lasă pe mine să-mi cumpăr un i-pad și să-l deduc pe firmă să vin cu bonul? Nu.

Dar prin modul cum este structurată la ora actuală legislația, vine Fiscul și-ți spune: Eu spun ce este deductibil și ce este nedeductibil. Dar patronul este cel care îți spune: Nu te supăra, băiete, calculatorul e deductibil doar pe ăla pe care ți-l iau eu, ăla pe care ți-l iei tu acasă, îl iei pe banii tăi, nu-l aduci pe firmă la mine. De ce? Pe mine mă interesează să obțin profit, să iau dividende.

„Nu poți să spui că mărești impozitele, când tu nu știi să le colectezi”

cursdeguvernare.ro: Într-o conferință de presă, de săptămâna trecută, arătați că în comparație cu alte state ale Uniunii Europene, România beneficiază de o rată de colectare mai mică.

Ionuț Simion: S-a vehiculat foarte mult posibilitatea introducerii unor noi taxe și impozite, taxa pe avere, taxa de solidaritate, taxa aplicată băncilor. Am auzit pe alții care vorbesc de reintroducerea cotei progresive, crescută, scăzută, nu contează, în ideea ca bogații să plătească mai mult, săracii să plătească mai puțin. Sunt fel de fel de sisteme fiscale.

Părerea noastră, a mediului de afaceri, este următoarea: noi, în primul rând, milităm pentru menținerea cotei unice de impozit pentru că asta ne asigură competitiviatea în regiune, și pentru reducerea cotei de contribuții de asigurări sociale, pentru că este la un nivel foarte ridicat. Scăderea ei reflectă raportul social dintre ce beneficii îți ofer la pensie și ce sume plătești și, totodată, scoate la suprafață munca la negru, pentru că, dacă ai taxe normale, mai bine plătesc taxele, decât să stau cu frica în sân că vin ăștia și mă prind.

Schimbarea acestui sistem nu se poate face decât atunci când tu demontrezi că ai colectat toate aceste taxe și în continuare nu-ți ajung banii la buget.

Noi, la ora actuală, avem o pondere a veniturilor bugetare în total PIB de maximum 33%. Media europeană este între 42% și 44%. Este, dintr-o dată, un ecart de 10 puncte procentuale între cât colectăm noi și cât colectează un stat modern care are un sistem de colectare și administrare a veniturilor la buget modern.

La un PIB de 125 de miliarde de euro, cât a fost PIB-ul României în 2008, 10% înseamnă 12 miliarde de euro. Dacă noi am avea un sistem modern de colectare a veniturilor la buget am avea cel puțin 5 puncte procentuale, adică 6-7 miliarde de euro la buget în plus. Abia atunci, dacă nu-ți ajung banii, du-te și modifică impozitele.

Asta este politica statului. Dar nu poți să spui că mărești impozitele, când tu nu știi să le colectezi, pentru că cei care evazionau vor evaziona și vor fi și mai în câștig, iar cei care plăteau vor fi și mai în noroi decât erau până acum.  Deci, nu poți să ceri mai multe taxe fără să rezolvi mai întâi mecanismul de colectare a taxelor.

cursdeguvernare.ro: Şi cum vedeți modernizarea colectării taxelor?

Ionuț Simion: Noi ne-am oferit expertiza. Și le-am spus: Cei din Polonia au luat 80 de milioane de euro de la UE, au mai pus și ei 15 milioane și au început un proiect în 2008 și îl termină în 2013. Bulgaria a luat fonduri de la Banca Mondială în 2003, în 2008 au terminat modernizarea, care are trei componente principale și, ca urmare a acestei modernizări, în Bulgaria a crescut gradul de colectare cu 5-6%. Și de aceea, Bulgaria are cote mai mici, dar un grad mai mare de colectare. Ei au 10% impozit, nu 16% ca la noi, dar ei colectează mai mulți bani.

cursdeguvernare.ro: Concret, în ce ar consta modernizarea ANAF-ului românesc, în viziunea dumneavoastră?


Ionuț Simion: Se numește e-taxes – un sistem integrat de urmărire a înregistrării contribuabililor, de urmărire a declarațiilor și a tuturor taxelor. Deci ne trebuie e-registration, e-declaration, e-payment. Un sistem trebuie să stabilească câte declarații se fac în România. Din 100 de declarații, mai păstrăm 5. Pentru că astea 5 le conțin pe toate. Le punem pe site, toată lumea are acces la semnătură electronică, le trimit electronic. Toată lumea care lucrează în administrația financiară, eu nu spun să o dai afară. O întorci către segmentul de control în așa fel încât acei antreprenori să nu-și mai ia Rolls-Royce, avioane, pentru că știu că le bate Fiscul la ușă din două în două zile.

cursdeguvernare.ro: La noi se tot vorbește de sistemul electronic de colectare a taxelor. Şi premierul și ministrul de Finanțe vorbesc despre sistemul electronic de plată.

Ionuț Simion: Ei vorbesc, dar din păcate – și vorbim în cunoștință de cauză – mi-aș fi dorit ca ANAF să ne consulte și pe noi, mediul de afaceri. Un croitor face haine pentru cel care le poartă. Nu poate ANAF să facă un sistem care li se aplică unor contribuabili, fără să-i întrebe dacă e OK. Adică poate, dar într-un mediu de afaceri sănătos nu este recomandabil. Trebuie să te consulți cu cel căruia vrei să-i aplici acel sistem. Trebuie să faci un studiu de fezabilitate, să consulți specialiști.

La ora actuală, ANAF folosește mai multe aplicații informatice, care nu sunt integrate, care nu funcționează, care funcționează fiecare în parte și de aceea plata în contul unic pentru obligații la bugetul de stat nu funcționează. De aceea când te duci să vezi fișa pe plătitor este un coșmar. De aceea dacă ești persoană fizică autorizată, cel puțin o dată pe an primești o notificare că nu ai plătit sumele la timp. Deși tu ai plătit și ai toate copiile, trebuie să stai la coadă să-i arăți că s-a înregistrat greșit.

cursdeguvernare.ro: De ce n-aţi vorbit despre lucrurile astea cu Sorin Blejnar, preşedintele ANAF ?

Ionuț Simion: Am parcurs strategia ANAF, în care vorbește că una din dimeniunile pe care  dânșii le au în vedere este să se consulte cu mediul de afaceri. În acest context, săptămâna aceasta va pleca o scrisoare în care îl rugăm să avem o discuție pe tema modernizării ANAF, să-i spunem care sunt solicitările noastre. Dar noi am mai făcut în trecut solicitări, la care nu au dat curs.

cursdeguvernare.ro: Pe lângă măsurile cu impact bugetar, ați avut propuneri tehnice.

Ionuț Simion: Propunerile tehnice nu au impact asupra bugetului. Ele vin să clarifice legea așa cum înțeleg contribuabilii vizavi de cum o aplică inspectorii fiscali.

Trebuie să fie și o lege care să fie pe înțelesul celor care o aplică, pentru că există trei părți în acest dialog, dintre care au fost întotdeauna doar două la masă, respectiv Ministerul de Finanțe, cel care a scris legea, și contribuabilul, cum sunt cele două organizații care au venit cu propuneri.

Dar mai există a treia parte, respectiv ANAF, care nu a participat niciodată la aceste discuții și înțelege să aplice legea cum au ei înțelegerea textului, şi care nu este înțelegerea pe care o are contribuabilul în discuțiile cu ministrul. Și atunci, pe baza acestor evoluții în timp, noi am venit cu o serie de clarificări, tocmai să se evite posibilele neînțelegeri care pot apărea în cadrul unui control fiscal.

cursdeguvernare.ro: În ce sens şi de ce Ministerul Finanțelor nu ține cont de propunerile dumneavoastră? V-au dat vreo explicație?

Ionuț Simion: Cea mai frecvent invocată greșeală după ieșirea de la guvernare este că toți și-ar fi dorit să aibă o comunicare mai bună cu contribuabilii, cu ONG-urile, cu cine vreți dumneavoastră. Toți spun asta. Un coleg din AmCham spunea că guvernul nu comunică acum pentru că le e frică să-și asume responsabilitatea pentru anumite măsuri. Pentru că alții nu înțeleg în ce constau măsurile respective. Pentru că ei consideră că știu mai bine decât știe mediul de afaceri, și iau măsuri care se aplică mediului de afaceri pe baza înțelegerii lor, a celor din guvern.

De aici apare și principala noastră dezamăgire – dacă tot faci niște măsuri care ni se aplică nouă, contribuabililor, de ce nu vrei să le discutăm. În orice stat normal îți explici punctul de vedere. Vrei să colectezi 50% impozite, nicio problemă. Spui: așa am hotărât noi, rata de impozit este 50%, pentru că vrem să strângem mai mulți bani la buget, să descurajăm nu știu ce… Deci, aș vrea să înțeleg, dar îmi depășește puterea de înțelegere. E drept că într-un fel această modalitate de comunicare s-a îmbunătățit în ultima vreme, dar suntem tot la un nivel superficial. Nu am reușit să trecem în profunzime și să traducem propunerile pe care noi le facem în măsuri concrete. 

cursdeguvernare.ro: Dar au fost, totuși, și măsuri care v-au fost luate în considerare.

Ionuț Simion: Cele mai multe au fost luate în 2009, pentru că era an alectoral și era important să arăți un semnal.

Anul trecut, nicio măsură, iar anul acesta, în jur de 20-30 de măsuri din cele 220. Deci mai bine decât nimic, dar sub așteptările noastre.

cursdeguvernare.ro: Înțeleg că în jur de 10-12%, ca procent, ca pondere, dar ca greutate şi importanţă a acestor măsuri?

Ionuț Simion: Nu. Au fost mai degrabă măsuri cu caracter tehnic, de corectare, nu de substanță.

A fost, de pildă, o clarificare vizavi de asociațiile în participațiunie cu sau fără personalitate juridică, clarificarea unor definiții, deci nimic concret. În Codul de procedură fiscală, cam o treime din propunerile noastre au fost adoptate, dar la Codul fiscal au fost doar vreo zece.

cursdeguvernare.ro: Care sunt consecinteţele, care e, până la urmă, impactul asupra contribuabilului?

Ionuț Simion: Eu zic că în general e unul bun, pentru că veneau să clarifice procedura fiscală. La Codul de procedură fiscală, putem să spunem că demersul nostru a fost în sfârșit ascultat după cinci ani de luptă la baionetă. Pot spune – Codul de procedură fiscală a fost un pic mai bine. Dar Codul Fiscal a fost dezamăgitor.

cursdeguvernare.ro: Dar ați fost ascultați, totuşi, într-o situaţie cum a fost Codul Muncii.

Ionuț Simion: Da. Codul muncii este o altă inițiativă, care a fost făcută anul trecut și care după șapte ani de zile de lupte, aproape 80 de propuneri au fost luate în calcul.

De aceea și noi continuăm la Codul fiscal, chiar dacă nu am fost ascultați până acum, sperăm că vom fi ascultați. Cum au fost formulate aceste ordonanțe, o parte din măsuri intră în vigare din septembrie, o parte din octombrie, iar o parte de la 1 ianuarie 2012 – ceea ce pentru orice cititor avizat înseamnă că ei nu mai au o intenție de a mai discuta cu noi și a mai prelua din propunerile noastre. Ba chiar au mai introdus o prevedere în lege, care spune că abia după ce se aprobă în Parlament această ordonanță se va trece la rescrierea Codului fiscal.

cursdeguvernare.ro: Revenind la Codul Muncii, din luna mai de când se aplică, simțiți efecte?

Ionuț Simion: Cu siguranță este mai bine. A flexibilizat piața muncii, că de fapt despre asta era vorba. Nu e vorba despre a angaja și a concedia. Nimeni nu-și dorește să concedieze pe cei care sunt buni. Totuși, trebuie să ai o flexibilitate în ceea ce privește programul de lucru, în ceea ce privește maniera de lucru și măsurile care au fost luate – de controale pe piață și de a-i pune să înregistreze contractele de muncă, a fost bine-venită.

Noi, întotdeauna – mediul de afaceri, Camera de Comerț Americană – ne-am pronunțat împotriva concurenței fiscale neloiale. Adică, dacă eu plătesc taxe pentru aceeași activiate pe care o faci și tu, atunci și tu trebuie să plătești impozite și taxe. Nu pot eu să angajez pe toată lumea cu contract de muncă și tu să-i ții la negru.

cursdeguvernare.ro: Din măsurile Guvernului, care au fost cele care v-au ajutat cel mai mult?

Ionuț Simion: Cred că trebuie să fie, totuși, și o doză de abordare pozitivă. Codul Muncii este un mare pas înainte. Pot spune că și aceste măsuri, de eșalonare, de reducere a poverii fiscale (luate la finalul lunii august, prin modificarea Codului fiscal – n.r.) sunt un pas înainte. Adică te încurajează să-ți plătești obligațiile, fără să plătești penalități. Deci, pot să le apreciez. Ce nu pot să apreciez este politica pașilor singulari, pe ici-pe colo.

Trebuie să existe o anumită strategie, să existe coerență în așa fel încât să se asigure ceea ce noi cerem stabilitate, predictibiltate și transparență.

„Sistemul de educație încă produce doar diplome și chestia asta se va resimți în următorii 5 -7 ani de zile,  vom asista la val după val, șoc după șoc”

cursdeguvernare.ro: În situaţia în care suntem, admiţând că nu se schimbă nimic, care sunt atuurile României pentru a atrage investitori?

Ionuț Simion: Evident că Românua are atuuri. Vorbim foarte mult de investiții americane în România și de scutul antirachetă. Dar nu cred că schimbă fundamental datele problemei în ceea ce privește atragerea de investitori americani în România faptul că am semnat un pact strategic. Este un element în plus, dar nu schimbă fundamental.

Ceea ce schimbă fundamental reprezintă setul de măsuri luate pe plan național în ceea ce privește pachetul legislativ, în justiție, în fiscalitate, în măsuri economice, de stimulare a activității, în infrastructură. Investitorii vin în România, dar cu ce transporți marfa de la Craiova la export? Ai o șosea pe care faci trei ore pe 100 de kilometri. Deci, trebuie să ai toate aceste elemente cu care să atragi.

România are niște avantaje competitive. În primul rând la nivel fiscal, se menține într-o zonă regională – Bulgaria cu 10%, Ungaria cu 16%, Polonia cu 19% – ar fi o greșeală să schimbi unilateral sistemul fiscal din România, când celelalte țări din regiune păstrează un sistem de cotă unică. Poate numai dacă duduie economia, poți să fii formator de abordare fiscală. Altfel, părerea mea este că trebuie să-ți menții avantajul.

cursdeguvernare.ro: Forța de muncă mai este un avantaj?

Ionuț Simion: Mai vorbim despre forța de muncă și costul muncii. La ora actuală, putem vorbi încă de forța calificată de muncă, vorbitoare de limbă străină și de aici multe call-center care se stabilesc în România. Dar pentru generațiile care vin din urmă la ora actuală sistemul de educație încă produce doar diplome și chestia asta se va resimți în următorii 5 -7 ani de zile,  vom asista la val după val, șoc după șoc.

Chiar sunt pregătiți la nivelul așteptărilor unui investitor străin? Sau chiar avem un sistem care să absoarbă tinerii români absolvenți de facultate în străinătate, avem un job pe care să-l oferim aici în România? E discutabil. Ăsta e un pachet – investitorul trebuie să știe că are pe cineva care să-i conducă afacerile în România. Cu siguranță, dacă un român ar studia la Harvard sau la London School of Economics, un investitor ar zice că a găsit echipă managerială de top, care poate să-mi deruleze afacerile și mai bine investește în România decât în Bulgaria.

Toate aceste măsuri sunt importante, plus un anumit grad de flexibilitate, de a putea să înțelegem investitorul. Mulți investitori, în loc să se ducă în România, s-au dus la Ruse. Sfera lor de interes era România, dar au trecut granița pentru că autoritățile române nu au fost suficient de flexibile în ceea ce privește suprafața pusă la dispoziția investitorului și așa mai departe. Abia acum văd că s-a dat o mai mare flexibilitate consiliilor locale în ceea ce porivește scutirea de impozite și taxe pentru anumite investiții. România este încă o țară atractivă, poate să rămână o țară atractivă, numai dacă măsurile pe care le luăm sunt coerente, unitare și au un scop.

Citeşte şi: Tu, boule de la privat”


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. Asa e. Nu numai guvernul lui Boc nu intelege mediul de afaceri. De 20 de ani una zice legea sau codul fiscal, alta intelege contabilul si antreprenorul, alta sustin aia care vin in control. Parca totul e facut sa fie interpretabil si sanctionabil.

  2. Si care-i problema? Pai nu e mai simplu sa cresti taxele pentru cei buni platnici, decit sa te iei de hotii care-ti finanteaza campania electorala?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. Asa e. Nu numai guvernul lui Boc nu intelege mediul de afaceri. De 20 de ani una zice legea sau codul fiscal, alta intelege contabilul si antreprenorul, alta sustin aia care vin in control. Parca totul e facut sa fie interpretabil si sanctionabil.

  2. Si care-i problema? Pai nu e mai simplu sa cresti taxele pentru cei buni platnici, decit sa te iei de hotii care-ti finanteaza campania electorala?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: