VIDEO / Geanin ȘERBAN, Asociația OIREP Ambalaje: Pentru ca economia circulară să funcționeze avem nevoie de un flux constant de deșeuri

5 octombrie, 2023

”Aș spune că dacă legislativul nu poate să ajute colectarea și creșterea cantității ajunse la reciclare, ar fi bine ca măcar să nu încurce, iar modificările din Ordonanța 25, din nefericire, pot reprezenta un exemplu că, atunci când vrei să îndrepți, într-o anumită zonă, cea de fraudare, care există și trebuie diminuată cât mai mult, trebuie gândit de două ori, astfel încât să nu afectăm și partea care funcționează”, spune Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023.

Geanin Șerban mai întreabă autoritățile: ”Putem clarifica sintagma cantitățile care intră în instalațiile de reciclare, astfel încât sistemul să funcționeze, de la cetățean, până la aceste produse care ies din reciclare, cu eficiență, iar birocrația și resursele pe care le risipim pentru a pune în practică anumite măsuri legislative să fie diminuate și efortul nostru să fie îndreptat spre a găsi soluții de creștere a acestor cantități.”

Cele mai importante declarații:

Una dintre întrebările pe care doream să i-o adresez domnului ministru era legată de această schimbare legislativă: Dacă, văzând efectele în sistemul de colectare din România, are de gând și a luat în calcul să reluăm discuțiile, tocmai pentru ca sistemul să nu sufere blocaje?
Vorbim despre economie circulară și când vezi această rată de circularitate de 1,3%, față de 11%, media UE, ai sentimentul că doar asta facem – vorbim ceea ce mulți dintre cei prezenți știu că nu este așa. Este evident că ceva lipsește, probabil în zona legislativă, și sigură că și acțiunile noastre ar trebui să fie mult mai eficiente. Pentru ca o economie circulară să funcționeze, trebuie să fie îndeplinite minim două condiții: 1. Ieșirea din instalațiile de reciclare. Pentru ca această economie circulară să funcționeze este nevoie de o piață a produselor rezultate din reciclare. Achizițiile publice ar putea fi un sprijin prin condițiile impuse în această zonă, pentru creșterea cererii de produse rezultate din reciclare. 2. A doua condiție – aici este implicat mai mult Ministerul Mediului, legat de ceea ce intră. Este evident, pentru această economie circulară, trebuie să existe un flux constant de cantități de deșeuri care ajung la instalațiile de reciclare. La fel de importantă este calitatea acestor deșeuri la care făcea referire și domnul Merica.
Sistemul garanție – returnare este una dintre pârghiile care, cel puțin în zona ambalajelor primare – sticlă, PET și aluminiu – va aduce o creștere, atât din punct de vedere cantitativ, dar și din punct de vedere al calității ambalajelor colectate și ajunse la reciclare. Totuși, în afara SGR, rămân peste 70 – 75% din ambalajele introduse pe piață de către producătorii din România, și o creștere pentru aceste ambalaje este evident că vine din zona fluxului municipal, unde toți știm că, cel puțin până în acest moment, rezultatele sunt absolut nesatisfăcătoare.
De ce? Este o discuție foarte amplă, dar aș puncta câteva elemente care, implementate corect, ar putea aduce în timp foarte scurt a acestor cantități. Taxa de depozitare, care o foarte mare perioadă de timp a avut o valoare foarte mică, de 30 de lei, a ajuns azi la 80 de lei și, cu siguranță, când valoarea acesteia va fi cea corectă, va putea să-și îndeplinească rolul de a fi o barieră în calea depozitării și acele cantități vor lua calea reciclării.
O altă zonă ar fi plătești cât arunci. Dacă li se va explica cetățenilor mai eficient că printr-un efort minim de a pune separat deșeurile reciclabile, față de fracția umedă, cu siguranță, din punct de vedere economic, întregul sistem va fi mult mai sustenabil și suma pe care o vor plăti operatorului de salubritate va fi diminuată.
Ajungem la partea de conștientizare, unde, în ultimii ani, producătorii din aceste organizații de răspundere extinsă prin noi, OIREP-ul, au investit sume foarte mari în campanii de informare. Avem obligația legală de a susține aceste campanii printr-o sumă de 40 de lei pe tonă, dar vă asigur că fiecare din membrii Asociației OIREP Ambalaje au făcut eforturi suplimentare și a investit o sumă ce ar fi putut aduce o eficiență mai mare.
Dacă ne referim la acest flux municipal, în care elemente la care am făcut referire ar putea să aducă un plus, aș face referire la legislație, la Ordonanța 74, prin care noi, organizațiile de răspundere extinsă a producătorului, suntem obligate să colaborăm cu autoritățile publice locale, ceea ce înainte făceam direct cu operatori de salubrizare. Această colaborare, în ultimii 5 ani, ar fi putut să fie mult mai eficientă, dacă am fi avut un minim efort și implicare pentru a vedea dacă ceea ce am gândit la început se regăsește în rezultate. Ar trebui să stăm la masă cu Ministerului Mediului și Ministerul Economiei, pentru a vedea cum poate fi îmbunătățită colaborarea.
Mă întorc la modificările legislative și aș spune că dacă legislativul nu poate să ajute colectarea și creșterea cantității ajunse la reciclare, ar fi bine ca măcar să nu încurce, iar modificările din Ordonanța 25, din nefericire, pot reprezenta un exemplu că, atunci când vrei să îndrepți, într-o anumită zonă, cea de fraudare, care există și trebuie diminuată cât mai mult, trebuie gândit de două ori, astfel încât să nu afectăm și partea care funcționează.
Închei prin a întreba ministerul dacă, măcar la acest sfârșit de an, în care Ordonanța 196 este în dezbatere publică, am putea să reluăm dialogul, astfel încât, prin legislație, să îndreptă ceea ce azi funcționează cu greutate pe partea de constituire a garanțiilor? Și, mai ales, dacă putem clarifica sintagma cantitățile care intră în instalațiile de reciclare, astfel încât sistemul să funcționeze, de la cetățean, până la aceste produse care ies din reciclare, cu eficiență, iar birocrația și resursele pe care le risipim pentru a pune în practică anumite măsuri legislative să fie diminuate și efortul nostru să fie îndreptat spre a găsi soluții de creștere a acestor cantități.