Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru reforma administrației fiscale, în oglindă cu reforma aplicată în România.
Documentul conține și exemplul de bune practici din Polonia în materia reducerii deficitului de încasare a TVA.
Statistica europeană arată că România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB (cu excepţia Irlandei, care constituie un caz special, prin creşterea artificială a PIB, după schimbarea raportării rezultatelor unor multinaţionale mutate din Regatul Unit).
Și în privința încasării TVA România are rezultate slabe, clasându-se pe ultimul loc în privința gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre UE, cu un deficit de încasare a TVA de aproximativ 36%.
Reforma Fiscului, blocată politic în România, este singura soluție pentru a crește sustenabil veniturile la buget.
Reforma administrației fiscale – experiența Bulgariei și a României în proiectele cu Banca Mondială
Bulgaria a realizat o primă reformă a administrației fiscale în perioada 2003-2008, cu ajutorul BM, cu o finanțare de 63 milioane dolari. Reforma a vizat maximizarea conformării fiscale, creșterea eficacității și eficienței colectării, crearea unui corp profesionist de angajați, reducerea corupției, creșterea echității, reducerea poverii fiscale și sprijinirea creșterii economice.
Reforma legislației a fost prioritară și a beneficiat de sprijinul nemijlocit al guvernului, fiind făcută cu ajutorul unor experți internaționali. A fost crescută capacitatea analitică a agenției fiscale, inclusiv prin chestionare adresate contribuabililor, cu impact pozitiv asupra conformării voluntare, a eficacității și eficienței colectării.
Creșterea capacității operaționale s-a concretizat prin realizarea unei baze informatice la nivel național accesibilă online, unificarea serviciilor oferite de agenție, simplificarea formularelor, etc.
A fost realizat un sistem integrat de management a veniturilor cu o infrastructură IT modernă, reușita implementării acestuia fiind datorată utilizării unui know-how extern și a unui contractor profesionist. Proiectul de modernizare a administrației fiscale (RARP) a fost finalizat cu succes, întârzierile la conformarea la plată s-au redus considerabil, iar veniturile fiscale s-au majorat ca procent din PIB în condițiile reducerii poverii fiscale (scăderea cotelor legale de impozit pe venit, profit și contribuții sociale).
Ulterior încheierii RARP, autoritățile bulgare au continuat eforturile de îmbunătățire a colectării, cu un nou program de reducere a economiei gri și a costurilor de conformare fiscală derulat în perioada 2015-2017.
Astfel, în anul 2016, Bulgaria a reușit cea mai mare reducere a gap-ului de TVA ca procent în venituri teoretice din UE (-8 pp, de la peste 21% în 2015 la 14%).
În România, în anul 2013 a fost inițiat procesul de reformă a administrației fiscale, tot în colaborare cu BM, un pilon important fiind proiectul de modernizare similar celui din Bulgaria (RAMP) cu o finanțare de 70 milioane euro.
Obiectivele principale ale programului (termen de finalizare inițial anul 2019, ulterior extins pentru anul 2021) erau: creșterea eficacității și eficienței colectării, îmbunătățirea conformării fiscale, reducerea poverii fiscale, scopul principal fiind reproiectarea și creșterea capacității sistemului informatic, în vederea gestionării unei baze de date centralizate pentru toți contribuabilii din România.
În perioada noiembrie 2013-2017 analizele BM privind stadiul implementării și rezultatelor acestui program au indicat deteriorarea calificativelor pentru progresul privind îndeplinirea obiectivelor (la „nesatisfăcător” în 2017) și rating-ul general de risc (la „substanțial” în anii 2015-2017), ritmul de implementare al proiectului încetinind semnificativ în prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată cu mari întârzieri în luna octombrie 2017.
Ulterior, la inițiativa autorităților române s-a renunțat la RAMP, din totalul fondurilor puse la dispoziție de către BIRD fiind trase până la 6 februarie 2018, 17,3 milioane euro (care vor fi returnate), utilizate pentru cursuri de perfecționare, dezvoltarea strategiilor de conformare voluntară, controale interne și îmbunătățirea măsurilor antifraudă.
Astfel, RAMP nu s-a finalizat, efectele pozitive înregistrate în activitatea ANAF pe durata proiectului fiind minore în raport cu obiectivul inițial -implementarea unui sistem informatic care să centralizeze datele financiare din întreaga țară.
În schimb, a fost creat Centrul Național pentru Informații Financiare, ca structură a MFP și, tot la propunerea MFP în luna noiembrie 2018 a fost avizată în Senat modificarea OUG nr. 74/2013, prin care se urmărește anularea unor măsuri de reformă deja implementate.
Datele Eurostat pentru anul 2018 indică pentru România încasări bugetare de 32% din PIB (cel mai mic nivel al veniturilor bugetare din UE după Irlanda), iar pentru Bulgaria de 36,8% din PIB.
Deficitul de încasare la TVA– Experiența de bune practici a Poloniei
Deficitul de încasare la TVA este definit ca diferența dintre veniturile din TVA preconizate a fi colectate și suma colectată efectiv, fiind generat de: aplicarea necorespunzătoare a legislației, falimente şi insolvenţe, erori statistice, plăţi întârziate, evitarea plăţii TVA fără a încălca legislaţia, economia gri și restituirile frauduloase de TVA în cadrul tranzacțiilor intracomunitare.
Calculele Comisiei Europene indică pentru România un gap de TVA (raportat la veniturile teoretice) în anii 2012 și 2013 de 39%, în 2014 de 40%, în 2015 de 34% și în 2016 de 36% (comparativ cu media UE de 12,3%).
Studiul privind implementarea Guvernării Digitale în România (PwC, septembrie 2018), arată că din perspectiva eficienței guvernării electronice, România estepe ultimul loc în UE, principala cauză fiind slaba integrare a sistemelor IT înadministrația publică.
La polul opus se remarcă Polonia care, prin reformele inițiate și înăsprirea legislației privind colectarea TVA a reușit ca de la un gap de TVA de 27% în anii 2012-2013, să scadă la 24% în 2014-2015 și 21% în 2016, estimările pentru anul 2017 fiind de 14%, respectiv 7,2% pentru anul 2018.
Reforma administrației fiscale poloneze (KAS) a fost inițiată în anul 2015 în cadrul Strategiei pentru Dezvoltare Responsabilă, planul inițial care viza reducerea gap-ului de TVA cu 15% anual în perioada 2015-2018 fiind depășit.
Reforma a avut 3 piloni: modernizarea legislației, eficientizarea administrației fiscale și intensificarea cooperării cu mediul de afaceri.
Printre măsurile luate de autoritățile poloneze se enumeră:
- reforma complexă a KAS, care a fost echipată cu instrumente analitice inovatoare bazate pe IT și cooperarea cu sectoarele IT și bancare pentru detectarea fraudelor fiscale,
- digitalizarea raportărilor și introducerea unor instrumente informatice de analiză automată pentru a distinge operațiunile reale de cele fictive
- cooperarea strânsă dintre KAS, poliție, poliția de frontieră, agenția internă de securitate pentru combaterea fraudelor fiscale
- verificarea online a contractorilor de către firme prin Registrul de eficacitate (pe site-ul KAS)
- limitarea strictă a sferei taxării inverse și a perioadei de aplicare
- extinderea confiscării bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată
- aplicarea unor dobânzi diferențiate (4%, 8% și 12%) la întârzieri la plata TVA și a unor penalități între 30% (din valoarea sub-raportării obligațiilor de plată/supra-evaluării cererilor de rambursare) și 100% (facturi false)
- combaterea fraudei tip „carusel” prin pachete de măsuri în sectorul combustibililor, electronicelor, oțelului
- înăsprirea legislației în materie penală: creșterea drastică a pedepselor pentru emiterea și folosirea de facturi false (pedepse între 5 ani și maxim de 25 de ani de închisoare -pentru fraude de TVA ce depășesc 10 milioane de zloți)
