Valoarea companiilor de stat: creșteri mai mari pentru cele listate la bursă

Valoarea de piață companiilor de stat a crescut în marea majoritate a cazurilor, dar cele care sunt listate la Bursa de Valori București (BVB) au beneficiat de sporuri mult mai mari decât ale celorlalte.

Companile se stat listate la Bursă au înregistrat creșteri ale valorii de piață între 30 și 75% anul trecut și în acest an, potrivit capitalizărilor bursiere calculate cu cotațiile din ultima zi de tranzacționare din 2016 și din 16 februarie.

În schimb, companiile nelistate, oricât de mari ar fi progresele înregistrate în ultima vreme, nu reușesc o creștere în valoare decât de cel mult 6,5%, potrivit evaluărilor independente folosite de Fondul Proprietatea (FP) în rapoartele proprii trimise pieței.

Excepțiile, a căror valoare de piață a scăzut, sunt

• fie companii cu probleme de viziune și management, vechi și cronice, ca la Poșta Română, a cărei valoare a scăzut anul trecut cu peste 18%, până la 140 de milioane de lei, sau Aeroporturi București.
• fie în companii al căror model de business depinde de tarife decise de autorități, ca la Transelectrica (TEL), situație penalizată de piață cu o depreciere de peste 14%.

Problemele nu sunt cu mult diferite nici la o companie mult mai mare, CN Aeroporturi București, deși valoarea acesteia a crescut anul trecut, dar cu numai 1,7%, până la 3,87 miliarde de lei, potrivit evaluării independente, cu care a intră în portofoliul FP.

Guvernele României din ultima vreme au promis recapitalizarea Poștei Române, care încă întârzie. Au ignorat, totodată, problemele de management de la Aeroporturi București, după cum  reiese dintr-un raport al corpului de control al ministrului Transporturilor.

Ca majoritatea companiilor de stat și Aeroporturi București și Poșta Română suferă, în ultima vreme, de pe urma „metodei 4 luni”, de numire a unor conduceri interimare, care nu-și pot asuma strategiile de dezvoltare, atunci când acestea există.

”Perlele” și valoarea lor

Aeroporturi București a înregistrat progrese remarcabile ale volumului de activitate (inclusiv datorită devierii multor rute de zbor pentru ocolirea regiunii estice a Ucrainei), dar nu a reușit să contracteze la timp serviciile de salubritate, recurcând la „voluntariatul” unor angajați. Probleme și mai grave au fost semnalate și privind calitatea pistelor de rulare

Aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 16,7% a traficului aerian, a ocupat locul la categoria aeroporturilor cu 10-25 de milioane de pasageri pe an în topul creșterilor de trafic.

Compania a înregistrat un profit brut de 389,7 milioane de lei în anul 2017, cu 45% mai mult faţă de anul anterior, din venituri totale de 1,08 miliarde lei, cu 8,3% mai mari.  Astfel că, nu întâmplător, Aeroporturi București este una dintre marile companii românești, după evaluarea de 3,87 miliarde de lei.

(Citiți și: ”„Metoda 4 luni”: Guvernul blochează drumul României spre OCDE, clubul celor mai respectate ţări ale lumii”)

Companiile energetice au beneficiat cum au putut de scumpirea energiei electrice.

Unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale ai țării, Romgaz (SNG) a fructificat faptul că are în portofoliu o electrocentrală, dar și de liberalizarea prețului la gaze și a crescut în valoare cu 40%, până la 13,5 miliarde de lei.

De liberalizarea pieței gazelor a beneficiat și Transgaz (TGN), iar de compania de transport țiței prin conducte Conpet Ploiești (COTE) a profitat de cvasimonopolul tipului său de servicii. Conpet este îndă foarte de pendentă de OMV Petrom (SNP).

Nuclearelectrica (SNN) a recuperat mult din subevaluările anterioare și a câștigat în valoare 74,8. În schimb Hidroelectrica, probabil cea mai mare companie românească, nu a înregistrat decât o creștere de valoare de doar 5,4%, până la aproape 18 miliarde de lei.

Profitabilitatea Hidroelectrica a ieșit spectaculos în evidență după curățirea portofoliului de contracte perdante: profituri nete de câte un miliard de lei din venituri de peste trei miliarde de lei în 2017 și 2018, potrivit estimărilor proprii.

În ciuda acestor progrese, Guvernul a revenit la o atitudine ezitantă devenită deja tradițională în privința listării: „Eu cred că pentru a ajunge la bursă, Hidroelectrica trebuie să devină mai atractivă, să pună carne pe ea, să se mai îngraşe”, a declarat recent spus ministrul Energiei, Anton Anton.

Nu a reușit să profit de scumpirea energiei Transelectrica (TEL), ci dimpotrivă a suferit din această cauză, dar cel mai mult din cauza politicii de tarife influențată de stat. Rezultatul: în 2017 – cel mai mic profit din ultimi opt ani. Concomitent, compania trece printr-o restructurare a modelului de business.

Evaluarea

Doar diferența dintre metodele de evaluare nu poate explica singură marimea diferenței dintre rezultate. Aparent paradoxal, cea mai obiectivă este valoarea validată de piață prin tranzacții, potrivit profesioniștilor în investiții consultați de cursdeguvernare. ro.

„Prețurile tranzacțiilor de la bursă sunt rezultatele analizelor investitorilor, care sunt sau nu dispuși să dea cât li se cere, în vreme ce un evaluator, fie și independent, va fi prudent tocmai pentru că nu are la dispoziție o validare de piață, în cazul companiilor nelistate”, a explicat un administrator de investiții private equity.

Mai mult, la evaluările date de capitalizările bursiere trebuie adăugate prime de preț cu atât mai mari cu cât pachetul tranzacționat este mai mare, care sunt consistente atunci când marimea pachetelor depășește pragul de 10%, în funcție de puterea cuvântului care îl vor da deținătorului de a influența soarta companiei.