miercuri

10 aprilie, 2024

7 ianuarie, 2018

Politica provizoratului, promovată de guvern la conducerile companiilor cu capital majoritar de stat, pune piedici serioase parcursului României spre statutul de țară membră a Organizației pentru Colaborare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Capacitatea unei țări candidate de a face față rigorilor OCDE este evaluată, printre altele și în funcție de progresele în implementarea principiilor conținute în Ghidul privind Guvernanța Corporatistă a Companiilor de Stat, elaborat de organizaţie, atât pentru membrii săi cât și pentru candidați.

Or, Guvernul României este corigent tocmai la capitolul guvernanță corporatistă, unde în ultimul an a făcut poași serioși înapoi, prin politica impunerii unor membri cu mandat provizoriu, de patru luni (uneori prelungit) în conducerile firmelor de stat.


În locul confirmării de către guvern a celor mai bune practici în materie de guvernanță corporatistă, politica provizoratului s-a dovedit a fi o metodă, așa numita „Metodă a celor 4 luni”.

(Citiți și: „Metoda 4 luni” – strategia „interimatului” în companiile de stat: mizele juridice ale schimbării a zeci de directori și administratori)

România aşteaptă încă scrisoarea de invitaţie pentru aderare pentru a începe discuţiile pentru stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) în acest scop.

„Procesul de aderare la OCDE implică şi elaborarea unor studii / analize sectoriale care au scopul de a evalua disponibilitatea şi abilitatea României de a implementa instrumentele legale OCDE, precum şi pentru a compara politicile şi practicile României cu practicile şi politicile OCDE (best practices)”, a declarat Sorana Baciu, preşedinte Asociaţia Administratorilor Independenţi (AAI), pentru cursdeguvernare.ro.

Aşadar, principiile de guvernanţă corporatistă pentru companiile de stat („OECD Guidelines on Corporate Governance of State-Owned Enterprises”), constituie un obiectiv pe care un membru al OCDE trebuie să îl îndeplinească.


Alte exemple de astfel de instrumente dintre cele mai importante sunt:

a) Convenția Anti-mită;

b) Codurile de liberalizare a mișcărilor de capital.

„Toate țările care au primit invitație de la OCDE de a deveni membru, trec printr-un proces de aderare marcat de etape cu măsuri concrete, care să asigure conformarea țării respective la bunele practici asumate de țările membre OCDE”, mai spune Sorana Baciu.

(Citiți și: ”Lege nouă: o simplă hotărâre de guvern poate desființa guvernanța corporativă din orice companie de stat”)

Aderarea la OCDE „reprezintă un obiectiv important al politicii externe a Românei reconfirmat de toate guvernele de până acum”, a mai spus expertul citat, care a fost secretar de stat pentru coordonarea relațiilor cu OCDE și politicile de dezvoltare a capitalului autohton în cadrul Cancelariei premierului Dacian Cioloş.

În 2016, Guvernul României a trimis din nou o scrisoare la OECD prin care își exprima intentia de a adera la codul de guvernanță corporatistă, iar în 2017 urma să se realizeze, împreună cu experții organizației, un studiu privind situația implementării principiilor respective în România.

România a mai avut două încercări nereușite de a adera la OCDE, în 2004 şi 2012.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: