fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Valoarea adăugată brută în economie și problemele ei: România din perspectiva UE

de Marin Pana 21.6.2015

vab economieRomânia figurează în anuarul statistic pe 2015 al Uniunii Europene ca fiind țara cu cele mai mari contribuții relative la formarea valorii adăugate brute (VAB) în economie din partea industriei, agriculturii și construcțiilor, simultan cu cea mai redusă contribuție din partea sectorului public (administrație, apărare, învățământ, sănătate și asistență socială etc.).

Chiar și după recalcularea de către Institutul Național de Statistică a datelor provizorii utilizate de Eurostat la întocmirea tabelelor din anuar, contrastul se păstrează, deși trecem pe locul doi la industrie, după Cehia iar partea care revine sectorului construcțiilor se diminuează semnificativ. Cert este că, din 2003 încoace, ne-am confuntat cu o restructurare de proporții a modului de constituire a PIB.

Ponderea agriculturii în formarea VAB s-a redus la jumătate pe parcursul perioadei de zece ani luată ca bază de raportare de către Eurostat. În pofida modificării semnificative a ramurilor industriale care prosperă în România, cu expandarea producției de mașini și reducerea masivă a industriei petrochimice, ponderea industriei s-a păstrat cu mult peste media UE (de doar 19,1%).

După perioada de boom din perioada aderării la UE, construcțiile au revenit în jurul pragului de șapte procente, ceea ce înseamnă că au ținut pasul cu creșterea economică, în pofida reducerii numărului populației și a natalității.

Comerțul și transporturile și zona ”horeca” se află într-un ușor recul relativ dar se păstrează aproape de medie UE ( 19,0%) ca pondere în formarea VAB și au perspectiva de a reveni la valorile consemnate anterior.

Două dintre cele mai dinamice sectoare sunt, după cum era de așteptat, cel de informații și comunicații și cel de intermedieri financiare și asigurări, cu creșteri de circa 50% ale ponderilor în formarea VAB dar cu o diferență notabilă în raport cu media UE.
Primul se situează în top, imediat după cel din Irlanda (care vine cu un impresionant 9%), în timp ce al doilea rămâne clar subdezvoltat în raport cu uzanțele europene ( 5,5% media UE28 și 5,1% media EA18, în 2013, când noi aveam doar 3,4%).

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

NOTĂ: Produsul Intern Brut (PIB) se calculează ca suma dintre valoarea adăugată brută (VAB) și impozitele nete pe produs (IN), unde acestea din urmă reprezintă diferența dintre impozitele și taxele colectate și subvențiile acordate de stat. În 2014, VAB a reprezentat circa 88% din PIB iar IN 12%.

Deși activitățile profesionale, științifice și tehnice au cunoscut cea mai mare creștere a ponderii în formarea VAB, respectiv o dublare pe parcursul a zece ani, ele rămân în continuare sub media de 10,4% înregistrată pe ansamblul UE.
La această medie a ajuns, în schimb, sectorul imobiliar, dar pe baza asimilării în PIB a chiriei imputate ( suma care ar trebui ipotetic să fie plătită drept chirie dacă nu am fi o națiune de proprietari – 96%, cea mai mare proporție din toate statele europene).

De remarcat și creșterea înregistrată pe segmentul de artă, divertisment, recreere și altele, care ne-a adus în apropierea acelorași uzanțe europene și a contribuit la ”convegența structurală” a economiei românești.

Dar zona pe care ne-am îndepărtat de cerințele europene în materie este situată exact tot în relația directă cu nevoile cetățenilor, respectiv cea de administrație, învățământ, sănătate și asistență socială.

Aici stăm mai prost decât în urmă cu 12 ani din perspectiva alocării resurselor de care dispunem (calculul valorii adăugate brute se face aici indirect, în baza retribuirii muncii depuse, aceasta fiind afectată de salariile destul de modeste și de restrângerile de personal).

În pofida celor clamate public referitor la rolul pasiv al bugetarilor în asigurarea nivelului de trai, România se plasează, de departe, la coada Europei în materie de contribuție a sectorului public la formarea VAB. Scorul de 10,9% (noi) la 19,4% ( UE) înregistrat în 2013 este edificator, la fel ca și reducerea la doar 10,3% din 2014.

Ce-i drept, 2015 a început cu o rază de speranță sezonieră (12,4% pe trimestrul unu) cu care, însă, nu se va putea face primăvară. Pentru referință, vă prezentăm și două topuri. Cel al țărilor în care sectorul public vine cu cele mai mari contribuții la formarea VAB și cel al vecinelor de suferință în materie de servicii publice.

În treacăt, ar fi de remarcat faptul că în Suedia, Danemarca sau Belgia sectorul public aduce cea mai mare contribuție la formarea valorii adăugate brute, peste industrie sau comerț, ceea ce semnifică și o grijă reală, nu doar ideologic declarată, față de om.

După cum, se poate observa de ce avem de-a face în rândul colegelor din regiunea noastră cu o generație de sacrificiu, prilejuită de trecerea la capitalism.

tabel 2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Interesant este și faptul că o pondere redusă a serviciilor sociale în formarea VAB pare să ajute la integrarea în zona Euro, după cum una crescută pare să reducă interesul pentru adoptarea monedei unice ( Suedia a respins în mod repetat această adoptare iar Danemarca beneficiază de clauza de opt-out) sau dăuneze grav țărilor care nu au atins un anumit nivel de dezvoltare (vezi cazul Greciei, cu 21,6%).

Dacă ar fi să facem haz de necaz, aici datele arată că România are toate șansele să adopte euro chiar mai devreme de 2019 și chiar se calificăm în poll-position pentru această întreprindere. Singura problemă ar fi că dimensionarea serviciilor sociale ar trebui, la modul ideal, să se facă după mărimea populației și nu după posibilitățile oferite de impozitele și taxele colectate, din nou cele mai reduse din Europa prin raportare la valoarea creată în economie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.6.2015

Un raspuns

  1. casandra
    21.6.2015, 5:31 pm

    De câți bani, atâta pește!
    Când bugetele publice (alimentate din impozite, contribuții sociale și taxe) ale Danemarcei, Belgiei și Suediei depășesc 50% din PIB, iar bugetele protecției sociale sunt de 30% din PIB, ne putem aștepta ca serviciile publice să contribuie cu mult la formarea PIB. Este o chestiune de elementar bun-simț economic. La noi, veniturile la bugetul public consolidat abia dacă ajung la 30% din PIB, iar protecția socială este cenușăreasa Europei cu aprox. 14% din PIB. De unde să contribuie sectorul public mai mult la formarea PIB, când i se văd coastele de foame?

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult