La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Valentin Lazea / „Acțiunea umană” de Ludwig von Mises – o lectură personală

de Valentin Lazea , 22.11.2018

Rândurile de mai jos sunt prilejuite de apariția, în colecția biblioteca BNR (serie nouă) a impunătorului volum Acţiunea umană” de Ludwig von Mises, o carte pe care puţini non-economiști se vor încumeta să o citească.
Întâi, datorită lungimii sale deosebite (peste 900 de pagini), greu de digerat în epoca facebook-ului şi a gratificației instantanee.
În al doilea rând, datorită stilului greoi şi extrem de analitic, ceea ce în mod popular se numește „a despica firul în patru
.
Totuși, este o carte  fundamentală, iar din noianul de idei am să rezum câteva care mi-au atras atenția, lectura neputând fi altfel decât personală.

***

  1. Cartea aceasta, apărută în 1949, este fundamentală pentru:

a) economiști, deoarece, aşa cum indică subtitlul “un tratat de economie”, trece prin toate subiectele economice şi prin toate doctrinele;

b) cei care au trăit o bună parte din viaţă sub ambele sisteme (economie planificată şi economie de piaţă), fiind așadar în măsură să verifice veridicitatea afirmațiilor lui von Mises.

  1. von Mises pune în centul valorilor economice conceptul de libertate:libertatea consumatorului de a alege (şi de a-şi schimba preferințele); libertatea producătorului de a anticipa – corect sau greșit – unde să-şi investească resursele; libertatea votantului de a alege partidul care îi reprezintă interesele; nu în ultimul rând, libertatea de gândire şi de opinie.

Libertatea este cel mai bine personificată în sfera economică de economia de piaţă, iar în sfera politică de democrație. Aici, în sfera libertății, nu este loc nici pentru planificatori omniscienți, nici pentru dictatori, care să-şi impună voința tuturor celorlalți oameni (aşa cum se întâmplă în comunism, fascism, corporatism etc.).

Digresiune: s-ar zice că toţi oamenii ar trebui să îmbrățișeze fără ezitare noțiunea de libertate, deoarece în practică, foarte mulţi au beneficiat de roadele economiei de piaţă şi ale democrației. Numai că, din păcate, lucrurile nu stau aşa. Mulţi preferă securitatea (opusă libertății întrucât respinge riscul, inerent activității omului liber).

Alţii preferă eficienţa (şi, într-adevăr, sistemele totalitare, unde deciziile se iau într-o secundă de un singur individ, pot fi mai eficiente, pe termen scurt, decât democrațiile, unde se pierde enorm de mult timp cu convingerea preopinenților). O a treia categorie preferă egalitatea (care nu poate fi menținută permanent de către oamenii liberi, aceștia diferențiind-se ca urmare a acțiunilor lor).

În fine, sunt alţii care preferă comoditatea, confortul personal (este întotdeauna mai uşor să ţi se spună ce trebuie să faci, decât să gândești cu propria minte). Aşadar, în practică, libertatea este puțin sau deloc valorizată de indivizi şi tentația (re)căderii în totalitarism este mereu prezentă.

Este rolul economiștilor, ca, pe baza unor scrieri precum cea a lui von Mises, să ţină aprinsă flacăra ideii de libertate, care în definitiv a scos din mizerie milioane de oameni în ultimii 70 de ani, cu sau fără știința acestora. Faţă de anul 1949, când a fost scrisă cartea, viaţa a validat întru totul tezele lui von Mises privind supremația economiei de piaţă asupra celei planificate şi supremația democrației asupra autoritarismului şi dictaturii. Numai că oamenii au nevoie ca aceste lucruri să li se reamintească permanent.

  1. Economia de piaţă se bazează pe câștigurile de productivitate pe care le generează:

a) specializarea la nivelul indivizilor, deoarece nici chiar cel mai talentat individ în a face de toate nu poate fi mai productiv decât un individ netalentat, dar specializat în ceea ce face;

b) avantajul comparativ pe care îl generează diviziunea muncii la nivel internațional, întrucât chiar dacă o națiune este mai slabă în producerea tuturor bunurilor, ea tot merită să se specializeze în producerea bunului la care este mai puțin slabă.

  1. Plecând de la nişte truisme: omul preferă să fie bogat, decât sărac; sănătos decât bolnav; fericit, decât nefericit, von Mises arată că economia de piaţă şi democrația sunt cel mai în măsură să răspundă acestor nevoi umane.
    (Doar că – spunem noi – omul trebuie să valorizeze corespunzător libertatea şi să pună pe planul secund năzuințele sale de securitate, eficiență, egalitate sau comoditate, ceea ce nu este uşor de făcut).

Totuși, autorul nu întreține iluzii în legătură cu discernământul omului de rând, care de cele mai multe ori lasă de dorit: „….felul în care se comportă individul în calitate de votant vine în contradicție cu comportamentul lui pe piaţa liberă. De aceea, spre exemplu, el poate vota pentru măsuri care vor conduce la creșterea prețului unei mărfi sau al tuturor mărfurilor, deşi în calitate de cumpărător îşi dorește ca prețurile să scadă. Aceste conflicte au ca origine ignoranța şi eroarea”.

  1. von Mises remarcă faptul că unul şi același obiect sau serviciu este valorizat diferit de diferiți indivizi sau chiar de același individ la momente diferite de timp, în funcție de utilitatea pe care i-o atribuie.
    De aici, critica necruțătoare a teoriei marxiste, care credea că se poate atribui fiecărui bun o valoare obiectivă (eventual exprimată în ore-muncă).

Întrucât nu există o asemenea valoare obiectivă (cu alte cuvinte, „valoarea este ce crede cumpărătorul”), rezultă imposibilitatea planificării centralizate, chiar dacă ar dispune de cele mai satisfăcute mijloace de calcul.

  1. Totuși, ducând această linie de raționament (corectă), până la ultimele sale consecințe, von Mises exagerează, ajungând să nege orice posibilitate de prezicere a viitorului cu ajutorul statisticii şi a econometriei (fie ea şi probabilistă, nu deterministă).

În opinia lui, fiind o reflectare a preferințelor anumitor indivizi la un anumit moment dat, statistica nu ne poate spune nimic despre viitor. În concepția sa, statistica nu este decât o ramură a economiei istorice.

  1. La fel de virulentă precum critica adusă marxismului este şi critica adusă keynesismului şi politicilor de stimulare a cererii, cu mijloace fiscale sau monetare.
    Von Mises arată – corect – că dacă se dorește creșterea permanentă a economiei, trebuie stimulată oferta şi nicidecum cererea. O cerere în exces, stimulată fiscal sau monetar, va duce întotdeauna la o alocare suboptimală a capitalului, în domenii în care, în mod normal, nu ar fi fost investit. Astfel, sunt risipite inutil niște resurse limitate.
  2. Nici politicile actuale de stimulare cantitativă (QE – quantitative easing) nu ar fi scăpat criticilor şi ironiei sale. von Mises arată că atunci când creşte preferința consumului în prezent faţă de consumul în viitor (aşa cum îl stimulează marile bănci centrale), înseamnă că rata discountului dintre prezent şi viitor crește. Cu alte cuvinte, ar fin necesară o rată a dobânzii mult mai mare în viitor pentru a compensa preferința pentru consum în prezent. Or, marile bănci centrale nu lasă rata dobânzii din viitor să crească, anihilând astfel un mecanism care are de a face cu psihologia umană, discountul între prezent şi viitor, adică valoarea mai mare atașată prezentului.
  3. Sunt domenii în care tezele lui von Mises devin discutabile. De exemplu, pledoaria sa pentru free banking, adică orice bancă comercială să aibă dreptul să emită propria monedă.

Digresiune: Ne putem întreba cine ar garanta valoarea respectivelor monede, în condițiile în care – de bine, de rău – în spatele monedei naționale stă o bancă centrală, iar în spatele acesteia, guvernul cu capacitatea sa nelimitată de a împrumuta şi de a taxa în viitor. Acestea – şi numai acestea – garantează valoarea monedei naționale.

Von Mises pare a miza pe buna credință şi pe onorabilitatea băncilor comerciale potențial emitente de monedă. Această credință naivă poate fi explicată prin educația sa într-o altă epocă (avea 33 de ani la izbucnirea primului Război Mondial), când noțiunile de onoare, cuvânt dat, prestigiu, încă mai semnificau ceva.

  1. Din rădăcina învățăturilor lui von Mises şi a altor gânditori liberali a izvorât o ordine economică şi politică care, în ultimii 70 de ani, a satisfăcut cele mai multe năzuințe umane, pentru tot mai mulți cetățeni ai planetei.

Numai că din această rădăcină a libertății au crescut (nu numai în sens metaforic, ci şi semantic), două tulpini distincte: o tulpină liberală, cu fructe bune şi o tulpină libertariană, cu fructe otrăvite. Diferența dintre ele este că, în vreme ce liberalismul însoțește libertatea cu o anumită doză de responsabilitate, libertarianismul nu face acest lucru. Şi poate că multe din scăderile capitalismului în ultimii 30 de ani se datorează acestei abandonări a responsabilității.

Iată marea dilemă:

de ce doză de responsabilitate este nevoie pentru a însoți liberalismul, fără a-i înăbuși valențele?

***
Valentin Lazea e economistul-șef al Băncii Naționale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne

Iulian Soare

Președintele Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne (Carol cel Mare) pentru anul 2020. Juriul i-a acordat această distincție pentru că a fost „un campion de… Mai mult

Stiri

PSD sesizează CCR pe legile asumate de Guvern. Motivul: ”Nu poți tu, Guvern, să treci peste Parlament”

Vladimir Ionescu

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu (foto), afirmă că partidul va sesiza luni Curtea Constituţională în legătură cu legile asumate de Guvern. Ciolacu spune că… Mai mult

Stiri

Statul cumpără manuscrise Eliade, Cioran și Nae Ionescu, scoase la licitație de deținătorii legali

Razvan Diaconu

Ministerul Culturii a anunţat sâmbătă că a semnat un protocol de vânzare directă către viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc/ Biblioteca Aman Craiova a… Mai mult

Stiri

Fondul de Dezvoltare și Investiții se desființează, programul grădinițelor sportive se închide

Razvan Diaconu

Fondul de Dezvoltare şi Investiţii va fi transferat la Ministerul Lucrărilor Publice spre desfiinţare, a declarat şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă (foto), transmite Agerpres. „Un… Mai mult

Stiri

Noul ambasador SUA în România, primit la MAE pentru prezentarea scrisorilor de acreditare

Razvan Diaconu

Noul Ambasador al SUA, Adrian Zuckerman (foto), va fi primit, sâmbătă, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare. Avocatul Adrian Zuckerman… Mai mult

Stiri

Premierul Ungariei, Viktor Orban, participă la evenimentele dedicate Revoluţiei Române de la Timişoara

Vladimir Ionescu

Premierul Ungariei, Viktor Orban, participă sâmbătă, la Timişoara, la evenimentele dedicate Revoluţiei Române, organizate de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania. ”Unul dintre evenimentele speciale… Mai mult

Stiri

Medicul Radu Zamfir, supraviețuitorul accidentului din Apuseni, este consilier al ministrului de Interne

Razvan Diaconu

Radu Zamfir (foto), medicul care a supraviețuit accidentului din Apuseni, devine consilier onorific al ministrului Marcel Vela. Informația a fost confirmată pentru Digi24 chiar de… Mai mult