România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult›
10.01.2021
Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult›
07.01.2021
Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult›
07.01.2021
O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult›
06.01.2021
Valentin Lazea: Absorbția fondurilor europene ar putea duce la o creștere a PIB-ului potențial de 4,5%
de Victor Bratu 15.3.2017
Fondul Monetar Internațional (FMI) le-a spus oficialilor Băncii Naționale a României (BNR) că atragerea fondurilor europene în procent de 95% ar duce la creșterea PIB-ului potențial la 4,5%, a declarat, miercuri, Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR), cu ocazia lansării “Raportului economic pentru România 2017”.
”Fondul Monetar Internațional, care acum este în România, a făcut o prezentare la Banca Națională și a spus că, dacă fondurile europene ar putea fi atrase mult mai bine decât în prezent, respectiv 95%, ceea ce e un vis, și dacă această rată de absorbție s-ar traduce în investiții acolo unde trebuie, PIB-ul potențial, numai pe baza acestor două elemente, ar putea fi 4,5%. Deci creșterea potențială prin atragerea de fonduri și investiții, lăsând la o parte toate celelalte, demografie, sănătate, ar putea fi 4,5%. Nu este o poveste inventată de mine”, a spus, potrivit Agerpres, Valentin Lazea.
El a mai arătat miercuri că România a intrat pe excedent de cerere din primul trimestru al anului 2016.
”Între 2010 — 2015 exista în România un deficit de cerere, ceea ce înseamnă că în perioada respectivă politici fiscale sau monetare expansioniste ar fi fost justificate. Când ai un deficit de cerere poți să îți permiți relaxări fiscale și/sau monetare. Începând cu trimestrul I al anului trecut am intrat pe un excedent de cerere, deci avem un output pozitiv, moment din care nu se mai justifică a arunca cărbuni pe foc. Deci politici fiscale expansioniste când ai exces de cerere nu fac decât să îți întețească vâlvătaia focului exact când nu trebuie”, a afirmat oficialul BNR.
Potrivit acestuia, politicile trebuie să fie contraciclice.
”Cum s-a ajuns de la deficit de cerere la excedent de cerere? Prin faptul că PIB-ul a crescut ani la rând mai repede decât PIB-ul potențial. O creștere normală care să nu afecteze este undeva în jur de 3% pe an. Acesta este potențialul la actuala dotare cu factori. Acest PIB potențial poate fi crescut prin măsuri de reformă structurală. Faptul că noi creșteam peste PIB potențial era OK când era deficit de cerere, dar acum prin faptul că noi creștem peste potențial când deja avem excedent de cerere începe să fie o problemă pentru că mai devreme sau mai târziu va duce la presiuni inflaționiste și la altfel de presiuni asupra datoriei publice și a finanțării ei”, a mai arătat economistul șef al BNR.