Membrii Parlamentului European, reprezentanții guvernelor UE și cei ai Comisiei Europene se întâlnesc miercuri pentru încă o rundă de negocieri asupra Actului Inteligenței Artificiale. Ideea a fost ca aceasta să fie ultima rundă de discuții, doar că nimeni nu mai crede asta, scrie Politico.
Divergențele dintre guvernele UE și parlamentari cu privire la regulile pentru modelele avansate de AI fac foarte probabil rundele de negocieri trilaterale să continuie.
Guvernele europene folosesc deja sisteme de recunoaștere facială
Sunt două probleme asupra cărora nu se cade de acord: reglementarea modelelor de bază ale AI și interzicerea utilizării AI la recunoaștere facială.
Pe acest din urmă subiect consensul pare imposibil în acest moment. Parlamentul și Comisia doresc ca legea să oblige guvernele să nu utilizeze AI pentru supraveghere în masă și nu au încredere în auto reglementarea statelor membre. Statele membre, adică Consiliul, vor să fie lăsate să reglementeze singure acest domeniu.
În multe state europene sunt implementate sisteme de supraveghere cu recunoaștere facială gestionate de AI.
Comisarul Thierry Breton somează negociatorii să ajungă la acord
Un diplomat dintr-o țară mare din UE a spus că negocierile se îndreptau spre un „scenariu eIDas” – o referire la un alt dosar, mai vechi, care a fost anunțat public închis, după care au urmat 15 întâlniri tehnice suplimentare și încă o rundă de discuții.
Oficiali francezi și germani au declarat în cadrul Consiliului de telecomunicații de marți că ar putea fi nevoie de o nouă rundă de negocieri.
Thierry Breton, responsabilul pieței interne al Comisiei Europene, a avertizat că negociatorii trebuie obligatoriu să ajungă la un acord. Aceasta este doar cea mai recentă dintr-un șir de declarații ferme care l-au pus pe comisarul francez pe un curs de coliziune cu guvernul țării sale.
Legea ar interzice „utilizarea intruzivă” a sistemelor IA de identificare biometrică „în timp real”
AI Act, în forma modificată de Parlament, va interzice „utilizarea intruzivă” a sistemelor IA de identificare biometrică „în timp real” în spații accesibile publicului, a sistemelor de clasificare biometrică care utilizează caracteristici sensibile (de exemplu, gen, rasă, etnie, statut de cetățenie, religie, orientare politică) și a celor de poliție predictivă (bazate pe profilare, locație sau comportament criminal din trecut).
Sistemele de identificare biometrică la distanță pot fi utilizate de organele de drept pentru urmărirea penală a infracțiunilor grave numai după autorizarea judiciară.
***
