La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

Cronicile

Ușor de zis, greu de făcut: Comisia Europeană și declanşarea mecanismului de sancţionare a Italiei

de Alexandra Pele , 26.10.2018

Comisia Europeană redeschide discuţia legată de impunerea unor sacţiuni financiare, acest ultim resort al Bruxelles-ului de “disciplinare” a guvernelor care nu respectă prevederile Pactului de Stabilitate şi de Creştere (PSC) pe care l-au semnat.

Ultim resort la care nu s-a mai apelat în trecut deşi au mai existat, relativ recent, şi alte situaţii în care executivul european nu a fost de acord cu planurile bugetare ale altor state.

Principala nemulţumire a Comisiei o reprezintă deficitul bugetar de 2,4% din PIB pe care a fost construit bugetul pentru anul viitor. Deşi acesta se încadrează în ţinta de 3%, nivelul duce la creşterea deficitului structural, un indicator ce determină traiectoria datoriei publice. În ciuda gestului fără precedent a Comisiei Europene, liderii italieni nu par a avea nicio intenţie de a da înapoi.

Miza este mare pentru ambele părţi:

Dacă Romei i se va permite să adopte actuala formă a bugetului, liderii naţionalişti ai altor state din zona euro ar putea decide la rândul lor să ignore cerinţele europene privind stabilitatea economică şi financiară.

De cealaltă parte, coaliţia populistă de la conducerea Italiei nu poate „capitula” în faţa Europei, prin renunţarea la promisiunile făcute în campania electorală, în condiţiile în care numulţumirea italienilor faţă de politicile de la Bruxelles au fost unul dintre motoarele care i-a asigurat ascensiunea.

Cifrele par a fi de partea Comisiei Europene. Cu o datorie de 131% din PIB, Italia nu îşi permite un buget care să împovăreze şi mai mult finanţele publice, în condiţiile în care recomandările europene sunt de scădere a deficitului structural, în special pentru statele cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB.

Argumentele Romei sunt că măsurile cuprinse în bugetul pentru anul viitor vor ajuta la relansarea creşterii economice, însă economiştii par a fi mai rezervaţi decât Guvernul cu privire la aceste prognoze.

Măsuri “disciplinare”

Dacă negocierile dintre guvernul italian şi Comisia Europeană vor eşua, executivul european ar putea demara procedurile de sancţionare la sfârşitul anului, potrivit presei străine.

Conform Pactului de Stabilitate şi de Creştere (PSC), Comisia poate impune sancţiuni de 0,2% din PIB pentru nerespectarea constrângerilor bugetare. În cazul Italiei, suma se ridică la 4 miliarde de euro.

Procedura, descrisă în regulamentele europene, prevede parcurgerea mai multor paşi. În primul rând, Consiliul European trebuie să identifice „discrepanțe semnificative ale poziției bugetare față de obiectivul bugetar pe termen mediu sau ale ritmului de ajustare care trebuie să conducă la realizarea acestui obiectiv”.

Pe baza acestor discrepanţe semnificative, Consiliul transmite o recomandare statului membru, prin care îi solicită remedierea situaţiei. Dacă aceasta nu se schimbă, Consiliul adoptă o decizie prin care determină faptul că statul nu a luat măsurile solicitate. Decizia se adoptă prin majoritate calificată (definită ca fiind egală cu cel puțin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care reunesc cel puțin 65% din populația respectivelor state).

Ulterior, Comisia poate solicita penalizarea statului. Legislaţia europeană prevede două scenarii, în funcţie de severitatea încălcării normelor.

  • În cadrul componentei preventive a PSC, ajustarea la obiectivul bugetar pe termen mediu și respectarea acestuia ar trebui asigurată printr-o obligație impusă unui stat membru a cărui monedă este euro și a cărui consolidare bugetară nu progresează în mod satisfăcător, de a constitui cu caracter temporar un depozit purtător de dobândă. În această situație s-ar găsi un stat membru, inclusiv un stat membru cu un deficit inferior valorii de referință de 3 % din produsul intern brut (PIB), care deviază semnificativ de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată pentru atingerea respectivului obiectiv și nu reușește să corecteze devierea.
  • În cadrul componentei corective a PSC, sancțiunile aplicabile statele membre a căror monedă este euro ar trebui să ia forma unei obligații de a constitui un depozit nepurtător de dobândă legat de o decizie a Consiliului prin care se determină existența unui deficit excesiv, în cazul în care constituirea unui depozit purtător de dobândă a fost deja impusă statului membru vizat în cadrul componentei preventive a PSC sau, în cazuri de nerespectare deosebit de gravă a obligațiilor de politică bugetară stabilite în cadrul PSC, ori a unei obligații de a plăti o amendă dacă nu se respectă recomandarea Consiliului de a corecta deficitul public excesiv.

Istoria, de partea Romei

Eventualele sancţiuni financiare ar veni într-un moment inoportun pentru Italia, deoarece ar coincide cu încheierea programului de relaxare cantitativă, cu ajutorul căruia Banca Centrală Europeană a susţinut economiile din zona euro prin pomparea a 2.500 de miliarde de euro în obligaţiuni. O mare parte din sumă a fost investită în cumpărarea de titluri de stat din zona euro, ceea ce a ţinut dobânzile aferente datoriilor publice la un nivel scăzut, inclusiv pentru Italia.

„Amendare” guvernului Italian nu va fi însă simplă, având în vedere că în ultimii ani, Comisia a închis ochii la încălcări similare ale legislaţiei privind stabilitatea bugetară comise de Berlin, Paris, Madrid şi Lisabona.

Liga şi Mişcarea cinci stele, partidele care formează coaliţia de guvernare din Italia, şi-au format o reputaţie de sfidare a Bruxelles-ului, poziţionare care le-a crescut susţinerea în rândul electoratului, de la 50% la alegerile generale din acest an, la 60% în prezent, un procent similar al populaţiei susţinând actuală formă a proiectului de buget pentru 2019. Partidele îşi vor menţine probabil poziţia până la alegerile europarlamentare din mai anul viitor, fiind puţin probabil ca executivul european să demareze procedurile de sancţionare a Romei până atunci.

În acest context, presiunea asupra Italiei va fi exercitată mai degrabă de pieţele financiare, ele fiind cele care vor determina dacă guvernul de la Roma „scapă” cu un buget care duce la creşterea deficitului structural.

Costurile de împrumut ale statului sunt deja în creştere, diferenţa dintre titlurile italiene pe zece ani şi cele germane adâncindu-se la 300 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

O altă slăbiciune o reprezintă rating-ul suveran al Italiei. Recent, Moody’s l-a redus la prima treaptă deasupra celei „nerecomandată investiţiilor”. Dacă Italia va fi retrogradă către această treaptă, guvernul nu va mai putea accesa pieţele financiare, deoarece dobânzile vor creşte considerabil. Un astfel de scenariu, improbabil la ora actuală, ar forţa coaliţia populistă din peninsulă să apeleze la liniile de finanţare de urgenţă ale BCE, adică tot la sprijinului comunităţii europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reacția Comisiei Europene față de intenția Guvernului de a schimba codurile penale prin OUG

Iulian Soare

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, la solicitarea și potrivit G4Media.ro, că nu va specula în legătura cu posibilitatea ca Guvernul României… Mai mult

Stiri

Ministrul de finanțe explică lipsa de credibilitate a României: Previziunile economice pesimiste ale Comisiei influențează piețele, efectul confirmă prognoza

Alexandra Pele

Raportul de țară al Comisiei Europene este nefavorabil României, iar prognozele pesimiste ”tind să se confirme”, a acuzat Eugen Teodorovici, vineri, în cadrul conferinței de… Mai mult

Stiri

Selecție pentru naționala României la Campionatul European de Securitate Cibernetică

Vladimir Ionescu

Tinerii cu talent la calculatoare se pot înscrie la preselecțiile pentru echipa națională a României care va participa la Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019,… Mai mult

Stiri

Neuroleptice administrate copiilor – CRJ cere explicații pentru unul dintre abuzurile din sistemul de protecție specială

Vladimir Ionescu

Neuroleptice în cantități alarmante și de cele mai multe ori la cererea îngrijitorilor acestora, nu a reprezentantului lor legal, au fost administrate anul trecut, în… Mai mult

Stiri

Reacții furioase ale Siriei după afirmația lui Donald Trump că ”a venit vremea ca SUA să recunoscă suveranitatea Israel în Golan”

Razvan Diaconu

”După 52 de ani, a venit vremea ca Statele Unite să recunoască deplin suveranitatea Israelului în Golan, care are o importanţă strategică pentru statul Israel… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cheamă reprezentanții societății civile la consultări privind referendumul pe justiţie

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis invitaţii reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale pentru consultări privind referendumul pe justiţie, care vor avea loc marţi. Anunţul, potrivit News.ro, a… Mai mult

Stiri

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare. Impactul asupra băncilor ar urma să scadă la sub un miliard de lei

Alexandra Pele

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare, printr-un OUG care ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, după o nouă discuție… Mai mult