joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iulie, 2020

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim al datoriilor, prag pe care să îl înlocuiască cu praguri specifice pentru fiecare stat membru UE.

”Nu folosește la nimic să își fixezi ținte nerealiste, avem nevoie să revedem prevederea”, a spus, într-o discuție cu presa citată de Euractiv, Niels Thygesen (foto), președintele Consiliului Fiscal European.
Consiliul Fiscal European este un organism independent consultativ al Comisiei Europene, așa cum sunt Consiliile fiscale, care veghează la echilibrele macroeconomice, în statele membre.

Impactul crizei coronavirus a generat o creștere a nivelurilor datoriilor publice în toate statele europene, determinând Comisia Europeană să ridice, în premieră, regulile fiscale impuse prin Pactul de Stabilitate și Creștere.


Potrivit Euractiv, datoria publică europeană va atinge 102% din PIB în 2020, cu state precum Grecia, Italia, Portugalia, Franța și Spania depășind 115%.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / ”Nordiștii”, ”Sudiștii” și liniile lor roșii: spre compromisul pentru relansarea Europei”)

Reducerea nivelului datoriei publice sub ținta de maxim 60% va angrena eforturi fără precedent în economia mondială, spune Niels Thygesen, care afirmă că asta  ”ar fi pur și simplu prea mult”.

Pentru acest motiv, a anunțat Thygesen, Consiliul Fiscal European lucrează la propunerea de a aloca ținte specifice de datorie publică fiecărui stat membru UE, în funcție de ”circumstanțele fiecărei economii naționale”.

Această propunere ar putea fi inclusă în raportul anual al instituției, așteptat în luna octombrie.


Comisia Europeană este ”gardian” al respectării tratatelor UE, inclusiv al regulilor fiscale. La începutul anului, Comisia a lansat un proces de revizuire a Pactului de Stabilitate și Creștere.

Sustenabilitatea datoriilor este o prioritate la nivel european. Planurile de reducere a gradului de îndatorare, în special în țările unde pragul de 60% din PIB este demult depășit, constituie „semnale” importante pentru investitori, chiar dacă piețele nu exercită în prezent presiuni deosebite mulțumită intervențiilor BCE.

Sfatul Consiliului Fiscal European: Pactul de Stabilitate este suspendat, este momentul să investiți

Niels Thygesen a prezentat marți o evaluare a orientărilor generale ale politicilor fiscale din zona euro, avertizând că nivelul net al investițiilor- completări nete la active publice- este aproape zero.

Drept urmare, Consiliul a cerut mai multe investiții publice în statele membre, afirmând că propunerea Comisiei de buget multianual, inclusiv Fondul de revenire de 750 miliarde euro, este insuficientă pentru a ridica potențialul de creștere al Europei.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Thygesen afirmă că politicile naționale trebuie să încurajeze investițiile și să profite de suspendarea regulilor Pactului de Stabilitate.

Președintele Consiliului mai spune că, până în primăvara anului viitor, Comisia va trebui să decidă un calendar și condiții de revenire la regulile Pactului de Stabilitate. Comisia a anunțat că va analiza problema în toamnă, încă vicepreședintele Valdis Dombrovskis a dat deja asigurări că Pactul de Stabilitate va rămâne suspendat ”atâta timp cât economia suferă o scădere severă”.

Consiliul Fiscal a mai recomandat Comisiei să nu țină cont numai de previziunile de creștere economică pentru 2021, ci să ia în calcul PIB-ul de anul viitor în comparație cu cel din 2019.

Fost președinte Eurogrup: nimeni nu e atât de prost să ”revină imediat la sub 3% deficit”

Fiind unul dintre cele mai influente figuri din Eurogrup în perioada precedentei crize, Thomas Wieser a prezidat întâlnirile miniștrilor de Finanțe din zona euro în perioada 2011-2018.

Într-un interviu acordat Euractiv, economistul austriac descrie regulile fiscale ale UE ca fiind o ”practică economică proastă” de a gestiona crize precum cea pe care Europa o travrsează.

Întrebat care ar trebui să fie calea de rebalansare a economiilor europene, Wieser a răspuns: Va trebui să vedem dacă mai există o scădere semnificativă în economie, ce sectoare au reușit să absoarbă o parte semnificativă a șomerilor sau cum este performanța cererii agregate. Veți avea un calendar diferit și, de la o țară la alta, un impact semnificativ diferit asupra poziției fiscale a guvernului. Orice lucru cu o soluție globală va fi un eșec catastrofal. Va trebui să avem o abordare mult mai diferențiată la nivel național și sectorial a politicii fiscale. Cred că nimeni nu este atât de prost încât să propună să revină sub 3% până în anul X. Aceasta ar fi probabil cea mai mare greșeală.”

Thomas Wieser a fost numit la conducerea Grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru Uniunea Piețelor de Capital, care urmează să dea publicitării, vineri, un raport.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: