Guvernele Ungariei și Poloniei s-au declarat luni pregătite să contribuie mai mult la bugetul multianual european după ce Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană în 2019.
Trecând peste conflictul cu instituțiile europene în ceea ce privește politicile comune, în special cele legate de migrație, cele două state au solicitat Comisiei Europene, potrivit Euractiv, să pregătească o propunere de buget multianual ”mai curajoasă” decât precedenta ( Cadrul Financiar Multianual 2014-2020).
În cadrul conferinței la nivel înalt organizate la Bruxelles, luni și marți, János Lazar, membru al guvernului de la Budapesta, a declarat că Ungaria ”dorește să își crească contribuția” la bugetul UE. ”Ne dorim să contribuim cu mai mult decât primim”, a insistat oficialul maghiar.
”Sprijinim intenția Comisiei Europene de a propune un Cadrul Financiar Multianual mai mare de 1%”, a asigurat și secretarul de stat pentru Afaceri Europene din Polonia, Konrad Szymanski. El a precizat că ”acesta ar fi răspunsul corect” la deficitul pe care îl va aduce ieșirea Marii Britanii din UE și la provocările cu care Europa se confruntă în prezent.
Ambele state se pronunță însă împotriva ideii de a tăia din bugetul politicilor de coeziune, care consumă în prezent aproximativ o treime din bugetul european.
Konrad Szymanski crede că această abordare este ”mult prea simplistă”, politicile de coeziune având în continuare ”un viitor strălucit” pentru că susțin reformele și pentru că deja și-au dovedit utilitatea.
4 luni pentru scrierea draftului de buget
Colegiul Comisarilor va avea miercuri o primă dezbatere legată de următorul Cadru Financiar Multianual, o propunere de buget multianual urmând să fie prezentată în luna mai 2018.
Comisia Europeană dorește ca statele membre și Parlamentul European să ajungă la o înțelegere asupra următorului buget multianual până în primăvara anului 2019, înainte de următoarele alegeri europene.
Negocierile asupra viitorului buget european vor face obiectul unor majore lupte politice în următoarele 18 luni, principalele decizii urmând să fie luate în ceea ce privește sumele alocate politicilor de coeziune și politicii agricole comune dar și modul în care se va suplini golul bugetar generat de ieșirea Marii Britanii din UE.
Jean Claude Juncker și Günther Oettinger vorbesc aceeași limbă
Vorbind la aceeași conferință, președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, a semnalat faptul că are planuri ambițioase pentru următorul cadru financiar multianual.
Potrivit Politico, Jean Claude Junker s-a declarat împotriva ”reducerilor drastice” a fondurilor de coeziune și a PAC și a solicitat mai multe fonduri pentru a construi ”Europa pe care o dorim”.
Insistând că actualul buget UE reprezintă pentru fiecare cetățean european contravaloarea unei cafele pe zi, Juncker a spus: ”Europa trebuie să fie mai mult decât o cafea pe zi”.
Președintele Comisiei Europene a afirmat că statele membre ar trebui să adopte noul buget înainte de alegerile europene din 2019. O țintă realizabilă – precedentele negocieri legate de structura bugetului 2014-2020 au durat 18 luni și au avut nevoie de mai multe summit-uri UE pentru decizia definitivă.
Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, conștient de rezistența pe care o vor manifesta contributorii neți de azi la bugetul UE, a avut un discurs mai reținut, admițând însă: ”Avem nevoie de un buget puțin mai mare”.
Sigmar Gabriel despre ”mesajele corecte”
Poziția lui Günther Oettinger este similară cu cea a ministrului de Externe Sigmar Gabriel (foto), chiar dacă cei doi oficiali au în spate partide diferite, care în prezent negociază formarea unei coaliții de guvernare în Germania.
”Noi, germanii, suntem câștigători neți, nu contributori neți ai bugetului UE”, a transmis audienței din Bruxelles ministrul Sigmar Gabriel, care a insistat în discursul său că Germania ”este cel mai mare beneficiar al integrării europene”, din punct de vedere economic, financiar și ”politic, cu siguranță”.
Sigmar Gabriel a averizat însă că în următoarele luni ”trebuie transmise mesajele corecte” pentru a susține cauza Europei.
Ministrul german de Externe a mai transmis oficialilor europeni că pot lua în calcul ”o fină ajustare” a fondurilor de coeziune – o reducere de 5-10%. Dar, a averitizat Oettinger, ”dacă vreți să finanțați migrația din banii politicilor de coeziune, atunci veți diviza familia europeană”.
Majortitatea vorbitorilor din prima zi a conferinței la nivel înalt pe tema următorului Cadru Financiar Multianual au menționat faptul că Europa trebuie mai întâi să își definească clar prioritățile bugetare și apoi să fadă cum finanțează toate acțiunile pentru a-și atinge scopurile.
”Este o dezbatere încurajatoare”, a concluzionat fostul comisar Mario Monti, care a fost cel care a prezidat lucrările conferinței, și care a afirmat: ”Poate sunt eu un optimist, dar cred că observăm cu toții că pare că vorbim aceeași limbă, iar asta nu se întâmpla cu 5, sau 10 ani în urmă”.
Austria, contra curentului
Euractiv remarcă faptul că nu toți au împărtășit optimismul lui Mario Monti, iar ”vârf de lance” este Austria.
Noul ministru austriac al Afacerilor Europene, Gernot Blümel, a declarat că ”o Europă mai mică, dar mai eficientă”– de altfel unul dintre scenariile evocate anul trecut de președintele Jean Claude Juncker în lucrarea sa privind viitorul Europei- poate reprezenta ”un foarte bun cadru de dezvoltare a Europei”.
În consecință, a afirmat oficialul austriac, un buget european mai mic nu este ”pretextul” pentru a contribui mai puțin, ci rezultatul clar al faptului că va exista o Europă mai mică după Brexit.
