fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

Un ”motor” de creștere: Investițiile străine și aportul lor la economie, de la Guvernul Roman la Guvernul Boc

de Marin Pana 30.9.2012

Fluxul net de investiții străine pe anul 2011 a fost de numai 1,815 miliarde euro, potrivit datelor oferite de cercetarea comună BNR – Institutul Național de Statistică.
Acest nivel a rezultat în urma diminuării substanțiale a participațiilor la capitalul întreprinderilor finanțate din surse externe ( în sumă de 4,009 miliarde euro) cu pierderea netă anunțată de acestea ( 2.497 miliarde euro).

Pe componente, aproximativ șase șeptimi din fluxul net de investiții străine directe (ISD) a fost constituit din participații la capital și o șeptime credit net prinit de la investitorii străini. Ca rezultat cumulat la 31 decembrie 2011, investițiile străine directe se situau la suma de 55.139 milioane euro – raportat la anul 1990, din care aproximativ două treimi reprezentau participații la capital, iar o treime credit net de la investitorii străini.

Imobilizările corporale și necorporale existente în sold la aceeași dată se cifrau la 27.153 miliarde euro, adică aproape jumătate din totalul ISD, ceea ce arăta un grad destul de bun de stabilitate al acestor investiții. În structură, după destinația sumelor plasate în România, industria, intermedierile finaciare și comerțul ocupau primele trei locuri (vezi tabelul).

De remarcat ponderile foarte mici pe care le au agricultura (2,4%), mult sub potențialul productiv de care dispunem și de necesarul de îmbuntătățire a productivității și segmentul de hoteluri și restaurante ( numai 0,8% !), unde implicarea redusă a capitalului străin explică în bună parte neajunsurile care se manifestă și ponderea redusă a turismului în formarea Produsului Intern Brut.

Industria grea a concentrat ”grosul” investițiilor străine

Contrar percepției publice, partea cea mai consistentă a investițiilor străine s-a îndreptat spre industrie, repartizarea de ramuri fiind prezentată în tabelul de mai jos.

Concentrarea resurselor pe sectorul energetic, petrochimie, metalurgie și mijloace de transport ( așa-zisa ”industrie grea” cum era prezentată în perioada socialistă) arată că interesul maxim al investitorilor străini s-a îndreptat preponderent tot spre partea dezvoltată înainte de 1989.

Fapt relevant pentru zona de ”industrie ușoară”, ramura de textile, confecții și pielărie care a asigurat o bună parte din exporturi până acum câțiva ani, nu a adunat nici măcar 1 miliarde de euro investiții, în pofida prezenței mediatice și a profiturilor scoase din valorificarea mâinii de lucru ieftine.

Olanda (21,7%). Austria (17,5%), Germania (11,4%), Franța (9,1%) și Italia (6,1%) sunt principalele țări de origine ale capitalurilor ce au intrat în România.

Întreprinderile nou-înființate cu bani străini au reprezntat 47,6% din intrările de capital, respectiv 26.254 milioane euro. Ponderea maximă a acestora a fost atinsă în comerț ( 81,9%), urmat de construcții (65,6%), tehnologia informației (43,4%), industria prelucrătoare (43,3%) și sectorul de intermedieri financiare și asigurări (37,2%).

Regiuni: unde au intrat banii

Ar mai fi de remarcat că direcționarea ISD a accentuat discrepanțele de dezvoltare dintre regiunile țării.

Astfel, Regiunea București-Ilfov a adunat 61,7% din totalul banilor intrați în țară, la mare distanță de următoarele trei regiuni, Centru ( 7,6%), Sud-Muntenia (7,4%) și Vest (7,2%). Prin contrast, cele mai sărace regiuni au beneficiat de cele mai mici fonduri: Nord-Est 2,9% și Sud-Vest Oltenia 3,3%.

În fine, trebuie subliniat că întreprinderile ce au primit influxuri de capital străin au asigurat 71,4% din exporturile României și au contat în proporție de 62,6% pe partea de importuri, ceea ce arată atât impactul pozitiv de ansamblu al acestora cât și conectarea largă la lanțurile de producție externe, localizate preponderent în Uniunea Europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2012

Un raspuns

  1. MC
    11.10.2012, 2:10 pm

    astept o comparatie intre guvernele Boc si Ponta.

Lăsați un comentariu


Stiri

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech, rezultate pozitive într-un studiu clinic

Vladimir Ionescu

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, transmite… Mai mult

Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult