UPDATE
19.00 Preşedintele Barack Obama a pus din nou presiune asupra Rusiei. Într-o declaraţie de presă, luni seara, i-a cerut preşedintelui Putin să forţeze separatiştii prorusi să nu mai îngrădească accesul investigatorilor internaţionali la locul tragediei aviatice.
Preşedintele SUA a mai afirmat că separatiştii au încercat să îi ţină departe de locul prăbuşirii pe investigatori, uneori trăgând focuri de armă în aer.
Barack Obama i-a acuzat pe separatişti că au îndepărtat dovezi şi cadavre de la locul prăbuşirii, acţiuni care au ridicat întrebarea”ce încearcă de fapt să ascundă?”.
Liderul american crede că Vladimir Putin şi Rusia au responsabilitatea directă de a-i face pe rebeli să coopereze cu investigatorii şi că acum este datoria Moscovei să le ceară să înceteze să se mai amestece în bunul mers al anchetei.
Barack Obama afirmă că este momentul ca Vladimir Putin să devină serioasă în rezolvarea crizei din Ucraina, altfel costurile economice pentru Rusia vor fi din ce în ce mai mari.
Liderii occidentali şi-au intensificat în ultimele două zile apelurile către Vladimir Putin de a-şi manifesta influenţa faţă de separatiştii din estul Ucrainei, pentru a permite accesul la locul tragediei a echipelor de salvatori, experţi internaţionali şi anchetatori.
Ei au dat, mai explicit sau mai voalat, un ultimatul liderului de la Kremlin, în condiţiile în care informaţiile existente converg şi arată cu certitudine că separatiştii au doborât avionul, folosind rachete sol-aer ruseşti.
Vladimir Putin a replicat luni şi le-a cerut separatiştilor să permită accesul la locul prăbuşirii avionului. În plus, liderul de la Kremlin a cerut ca tragedia aviatică să nu fie flosită în scopuri politice.
Liderii europeni îi dau un ultimatul lui Vladimir Putin
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a convenit cu premierii David Cameron şi Angela Merkel, în urma unei discuţii avută duminică, să îi ceară liderului rus „să obţină de la separatişti acordul ca echipele de intervenţie şi investigatorii să aibă acces neîngrădit şi total la zona catastrofei zborului MH17”.
„Dacă Rusia nu ia imediat măsurile necesare, consecinţele se vor lua de uniunea Europeană cu ocazia Consiliului Afaceri Generale care va avea loc marţi”, se arată în comunicatul de presă al Palatului Elysee.
În plus, spun cei trei lideri europeni, „Rusia trebuie să înţeleagă că soluţionareacrizei ucrainene este acum, mai mult decât oricând, un imperativ”.
Este prima reacţie a preşedintelui francez de la doborârea avionului. Cancelarul german, la rândul său, a avut vineri, a doua zi după tragedie, primele declaraţii.
Angel Merkel a spus că Rusia trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina, mai ales pentru că a permis ca arme şi echipament să fie duse peste graniţă, în zona Ucrainei controlată de separatişti.
Ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat luni că „aceia care obstrucţionează ancheta asupra zborului MH17 fie au ceva de ascuns, fie nu au inimă, fe ambele”. Şeful diplomaţiei germane a mai spus că „este probabil ultima ocazie a Rusiei de a arăta că este serios interesată în găsirea unei soluţii” pentru criza ucraineană.
David Cameron cere rezoluţie a ONU şi măsuri dure împotriva Rusiei
Premierul britanic a avut discuţii, în ultimele zile, atât cu cancelarul german, cât şi cu liderul de la Kremlin. Iar David Cameron a postat pe contul său de Facebook după fiecare dintre ele.
Marea Britanie şi Australia vor cere Consiliului de Securitate al ONU o rezoluţie care să ceară accesul neîngrădit al experţilor internaţionali la locul prăbuşirii avionului, a afirmat pre,ierul după o discuţiemavută cu omologul său de la Canbera.
În plus, duminică a discutat şi cu preşedintele Vladimir Putin. „I-am spus clar că trebuie să asigure accesul la locul prăbuşirii, pentru ca victimele să aibă o înmormântare aşa cum trebuie”, a fost mesajul transmis de premierul Regatului Unit, care crede că Vladimir Putin trebuie să facă mai mult.
David Cameron vorbeşte şi despre furia că o astfel de tragedie a fost posibilă: „furia cp un conflict care putea fi oprit de Moscova a fost alimentat de Moscova, furie că unii din occident în loc să găsească modul în care să rezolve această chestiune au sperat că pur şi simplu această problemă va dispărea de la sine”.
În condiţiile în care tot mai multe informaţii duc la concluzia că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer lansată din zona controlată de separatişti, „trebuie să spunem farte clar ce înseamnă asta: este rezultatul direct al destabilizării de către Rusia a suveranităţii unui stat, al atacului la integritatea sa teritorială, rezultatul susţinerii unor miliţii şi a instruirii şi înarmării lor.
„Trebuie să transformăm acest moment de revoltă într-un moment al acţiunii”, mai afirmă David Cameron. „Nu avem nevoie în Europa să ni se reamintească ce se întâmplă când ne facem că nu vedem ţările mari care agresează ţări mici. (…)
Şi totuşi se pare că avem nevoie. De prea mult timp există o rezervă a prea multor ţări europene de a conştientiza implicaţiile a ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei. Iar stând la masa Consiliului European miercuri seara am văzut din nou cum arată această rezervă”, a mai spus premierul.
David Cameron afirmă că ţara sa a insistat pentru „acţiune care să reflecte magnitudinea ameniţării pe termen lung”, dar s-a lovit de opoziţia altor ţări. Şi chiar dacă unele crize sunt de nerezolvat, aceasta nu este.
„Dacă preşedintele Putin nu îşi schimbă abordarea faţă de Ucraina, atunci Europa şi occidentul trebuie să îşi schimbe fundamental comportamentul faţă de Rusia”, mai spune premierul Regatului Unit.
Washingtonul somează Rusia să îşi clarifice poziţia
Secretarul de stat american a fost şi el foarte ferm în declaraţii. El a catalogat drept „grotesc” ceea ce se întâmplă la locul prăbuşirii avionului, în condiţiile în care nu se ştie unde sunt cutiile negre, în care apar dialoguri între rebeli şi ofiţeri ai serviciilor ruse, GRU, care vorbesc despre interesul Moscovei ca ele să nu ajungă în mâna anchetatorilor sau a observatorilor OSCE.
„Este contrar a tot ceea ce preşedintele Putin şi Rusia au spus că vor face. Sunt informaţii despre soldaţi separatişti beţi care îngrămădeau cadavrele unele peste altele, total lipsit de respect, îndepărtând atât cadavre, cât şi probe de la locul tragediei”, a spus John Kerry duminică.
Invocând faptul că a fost procuror, John Kerry argumentează că sunt dovezi care indică în mod clar o culpabilitate, chiar dacă tangenţială, a Rusiei.
„Avem imaginea lansării (n.r. rachetei). Ştim triectoria. Ştim de unde a venit. Ştim momentul, şi a fost exact momentul în care acest avion a dispărut de pe radar. Ştim, identificând vocile, că separatiştii s-au lăudat mai apoi că l-au doborât”, a precizat secretarul de stat.
Sunt multe dovezi circumstanţiale că Rusia trebuie să dea explicaţii, afirmă şeful diplomaţiei americane.
Premierul olandez: Vladimir Putin mai are o singură şansă să arate că vrea să ajute
Premierul olandez Mark Rutte a avut duminică o discuţie cu liderul de la Kremlin. „I-am spus că are o ultimă şansă să arate lumii că vrea să ajute. Trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să arate Olandei şi lumii întregi că face ceea ce se aşteaptă de la el să facă”, a spus premierul.
Olanda, autorităţile şi opinia publică şi-au exprimat revolta suscitată de limitarea sau interzicerea accesului la locul unde se află epava şi pentru că multe dintre lucrurile care aparţineau victimelor au fost luate de separatişti.
S-au dus negocieri pentru ca echipa de legişti olandeză să ajungă acolo, ceea ce s-a întâmplat în cursul zilei de luni. În plus, se negociază şi ca trenul cu corpurile victimelor, aflate într-un tren cu vagoane frigorifice, să ajungă în teritoriul controlat de autorităţile ucrainene.
Într-o alocuţiune susţinută luni în parlamentul olandez, Mark Rutte a spus că „toate opţiunile privind sancţiuni politice, economice şi financiare sunt deschise”, dacă nu se îmbunătăţeşte accesul la locul tragediei. Sancţiuni împotriva celor responsabili direct sau indirect de tragedie.
„Este clar că Rusia trebuie să îşi folosească infuenţa asupra separatiştilor pentru îmbunătăţirea siuaţiei din teren”, a spus premierul.
Răspunsul lui Vladimir Putin: nimeni nu ar trebui să folosească tragedia în scopuri politice
Vladimir Putin a răspuns tuturor declaraţiilor de peste week-end: ”Nimeni nu ar trebui – şi niemni nu are niciun drept – să folosească adeastă tragedie în scopuri politice egoiste. Astfel de eveniment nu ar trebui să fdvizeze oamenii, ci să-i apropie”, a spus liderul rus luni.
Liderul de la Kremlin a precizat că el-a cerut de nenumărate ori „tuturor părţilor implicate în conflict să oprească vărsarea de sânge şi să înceapă negocierile”. El a cerut constituirea unui „coridor umanitar” care să permită experţilor să ajungă la locul în care a fst doborât avionul, dar, potrivit Reuters, nu a făcut un apel explicit către separatişti.
Preşedintele Federaţiei Ruse a repetat convingerea sa incidentul nu s-ar fi întâmplat dacă guvernul ucrainean nu ar fi pus capăt armistiţiului şi nu ar fi reluat camapniamilitară împotriva separatiştilor din estul ţării.
Surse diplomatice UE: sancţiunile Europei vor fi limitate pentru moment
Surse diplomatice europene citate de Reuters susţin că în reuniunea miniştrilor de externe de marţi, de la Bruxelles, nu se aşteaptă să se ia măsuri mai drastice decât adăuggarea unor noi persoane şi companii pe lista neagră, cu îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie. Anterior, era anunţat că o nouă listă va fi decisă la sfârşitul lunii iulie.
Mai mulţi diplomaţi au spus că s-ar putea pune problema unor sancţiuni economice împotriva Rusiei, însă este o măsură ce ar ptuea fi luată doar de liderii europeni. Atitudinea olandei va fi determinantă, mai cred diplomaţii.
Următorul summit european este planificat pentru 30 august, deşi nu este exclusă o întâlnire de urgenţă anticipată acestei date.
„Impulsul trebuie să vină din partea Olandei fiindcă are mandatul moral să ceară o reacţie fermă. Totul depinde de asta”, a spus un diplomat, sub protecţia anonimatului.
Un altul crede că tragedia va urgenta lucrurile, dar atâta vreme cât nu este cerut o nouă reuniune a Consiliului European, miniştri nu pot face mare lucru.
Diplomaţii UE consultaţi de Reuters au spus clar că sancţiuni sectoriale asupra economiei ruse vor avea consecinte şi asupra economiilor europene.
(Citiţi despre motivele care fac dificilă luarea unor decizii în UE: De ce nu sunt eficiente, pe termen lung, sancţiunile împotriva Rusiei. Impactul pe termen scurt)
Situaţia la zi din estul Ucrainei
Investigatorii olandezi au ajuns la locul tragediei luni după-amiaza, după ce separatiştii au permis accesul. Ei spun că trenul în care se află cadavrele victimelor va pleca spre seară din orasul Torez.
Experţii olandezi au examinat 196 de cadavre păstrate în vagoanele frigorifice şi au spus că ele sunt depozitate în condiţii bune. Anterior, olandezii au adunat probe ADN de la rudele victimelor din Olanda, pentru a le fi mai uşoară identifcarea cadavrelor.
Oficialii ucraineni au anunţat că până acum a fost găsite 272 de victime din cele 298 care se aflau în avion. Premierul Arseni Iaţseniuk a spus că autortăţile ucrainene cred că Olanda trebuie să conducă ancheta internaţională.
Un grup 31 de investigatori internaţionali se află în Harkov, de unde vor pleca spre locul tragediei. Între timp, confruntările armate au reînceput luni în Doneţk, între forţele ucrainene şi rebeli. Totuşi, preşedintele Petro Poroşenko a afirmat că a cerut o încetare a focului pe o rază de 40 de kilometri în jurul locului în care a fost prăbuşit avionul.
Experţi şi oficiali malaezieni, o echipă de 133 de persoane, se află în Ucraina, la fel ca şi o echipă de investigatori britanici.
Modul în care rebelii au gestionat situaţia a stârnit revoltă şi indignare la nivel internaţional. Ei au întârziat accesul investigatorilor şi au permis civililor să păstrundă în zona tragediei, ceea ce a dus la distrugerea şi afectarea probelor.
Mai mult, există imagini care arată cum separatişti au răscolit în bagajele victimelor sau au furat bijuterii de pe cadavre.
