vineri

26 aprilie, 2024

17 iulie, 2013

Poul Thomsen, director adjunct al departamentului pentru Europa al FMI

Echipa FMI de evaluare a acordului stand-by cu România, recent finalizat, a averizat asupra riscului ca tensiunile politice de la București să submineze încrederea investitorilor și să deprecieze moneda națională.

În raportul ultimelor două evaluări ale acordului, din 11 iunie 2013, experții FMI menționează momentul iulie 2012, când președintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcție de către Parlament.

Tensiunile politice intensificate, care au culminat cu efortul ratat de demitere a președintelui din iulie 2012, ar putea coduce la inversări de politică și la subminarea increderii, la reducerea intrărilor de capital, creșterea costurilor de finanțare, precum și la deprecierea monedei”, se arată în raportul de evaluare, la capitolul dedicat riscurilor la adresa economiei României.


De asemenea, experții FMI aveartizează asupra continuării slabei absorbții a fondurilor UE, care ”ar submina perspectivele de creștere economică”.

În context, raportul de evaluare remarcă anumite îmbunătățiri ale absorbției fondurilor UE, însă FMI precizează că acestea nu sunt în măsură să impulsioneze creșterea economică a țării.

Un alt risc enunțat de echipa de evaluare a FMI este legat de o recesiune a zonei euro, cu efect negativ asupra exporturilor României.

”Mai mult decât atât, o recesiune mai profundă sau noi tensiuni financiare în zona euro ar afecta exporturile și ar putea declanșa o reducere în continuare a investițiilor străine în România și ar agrava răscumpărarea datoriilor bancare. Acest lucru ar pune presiune asupra cursului de schimb, ceea ce s-ar repercuta asupra bilanțurilor băncilor, având în vedere volumul mare de creditare în valută”, se mai arată în raportul din 11 iunie 2013.

(Descarcă de AICI raportul de evaluare al echipei FMI)

Informare suplimentară FMI: Guvernul să facă publice proiectele de investiții la care renunță


Guvernul României ar trebui să facă publice proiectele de prioritate redusă care nu vor mai fi finanțate de la bugetul de stat, consideră oficialii Fondului Monetar Internațional într-o informare suplimentară la ultimele două evaluări ale acordului stand-by recent încheiat.

Informarea suplimentară, care datează din 24 iunie 2013, este semnată de Mark Flanagan și de Poul Thomsen, de la Departamentul European al FMI. Danezul Thomsen este cel care a condus delegația FMI în negocierile dure cu România din perioada 1996-1998, când prim-ministru era Victor Ciorbea.

Ce spun experții FMI în documentul de finalizare a acordului:

  • Progrese continuă să fie făcute cu privire la criteriile structurale fiscale care nu au fost îndeplinite. Autoritățile au finalizat un proiect de specificații privind arhitectura structurală a sistemului de contabilitate și raportare la trezorerie. Progrese au fost, de asemenea, la îndeplinirea condiționalităților privind identificarea proiectelor locale prioritare cofinanțate de guvernul central. În timp ce listele de proiecte prioritare care sunt finanțate în 2013-2014 și care ar putea fi finanțate în viitor au fost publicate, o listă de proiecte cu prioritate redusă care să fie întrerupte nu a fost încă publicată. Pentru creșterea transparenței și pentru îndeplinirea unei cerințe structurale, proiectele cu prioritate redusă, care nu vor mai fi finanțate prin guvernul central, ar trebui să fie, de asemenea, făcute publice și este, totodată, nevoie de un efort mai mare pentru a identifica proiecte care vor fi finanțate din surse UE.
  • Indicatorii recenți sugerează continuarea creșterii economice. Estimările preliminare pentru 2013: trimestrul I arată o creștere de 0,7 la sută a PIB real (2,2 la sută față de anul precedent), ceva mai bine decât se aștepta. Expansiunea a fost generată de o revenire a exporturilor, în timp ce cererea internă a rămas greoaie. Indicatorii de înaltă frecvență pentru luna aprilie, de asemenea, sugerează că producția industrială și comerțul cu amănuntul continuă să înregistreze o creștere solidă.
  • Inflația anuală a stagnat la 5,3 la sută în luna mai. Aceasta rată a fost puțin mai mare decât se aștepta, reflectând impactul unor noi creșteri volatile de prețuri la alimente și combustibili. În același timp, inflația de bază a scăzut la 1,9 la sută.
  • În sensul tendințelor regionale, prețurile activelor din România au scăzut în ultimele câteva săptămâni, în mare parte din cauza presiunilor pieței la nivel mondial. Indicatorul obligațiunilor pentru piețele emergente spread-urile CDS pentru România au crescut cu 60, respectiv 41 de puncte, după ce președintele Rezervei Federale a SUA a sugerat, pe 22 mai, că Fed. ar putea începe în curând să-și reducă achizițiile de active. Leul s-a depreciat față de euro cu 3,5 la sută de atunci și cu 1,6 la sută în acest an.
  • Guvernul a finalizat măsurile restante. Arieratele bugetului de stat au fost reduse la 0,019 miliarde de lei și arieratele guvernamentale locale au fost reduse la 0,151 miliarde de lei, potrivit datelor de la 31 mai. La 20 iunie, Guvernul a selectat investitorul strategic câștigător pentru vânzarea pachetului majoritar de actiuni la compania CFR Marfă, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost parafat pe 21 iunie 2013.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: