Uniunea Europeană a convenit asupra unui masterplan pentru a ajuta Armenia să iasă de pe orbita Rusiei și pentru a-și susține economia în condițiile unor tensiuni tot mai mari în regiune.
Detaliile planului au fost puse la punct în cadrul discuțiilor de la Bruxelles dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul de stat al SUA Antony Blinken și premierul armean Nikol Pashinyan.
Adresându-se jurnaliştilor după summit-ul în trei, von der Leyen a spus că UE va aloca 270 de milioane de euro în următorii patru ani pentru a sprijini afacerile şi industria din ţara Caucazului de Sud, ca parte a „unei noi şi ambiţioasă agendă de parteneriat”.
„Vom face investiții pentru a consolida economia și societatea din Armenia, făcându-le mai solide și mai stabile în fața șocurilor”, a adăugat ea, fondurile fiind alocate pentru electrificare și noi proiecte de energie regenerabilă.
Decizia vine în timp ce Armenia depune eforturi pentru a tăia legăturile cu fostul său aliat, Rusia, care deține o mare parte din rețeaua și infrastructura sa energetică din țară, dar care nu a reușit să intervină pe fondul unei confruntări care se agravează cu Azerbaidjan. Armenia, după ce și-a suspendat efectiv apartenența la alianța militară regională condusă de Rusia, a invitat trupele americane să se antreneze în țară, a trimis ajutoare Ucrainei și chiar a sugerat că ar dori să adere în viitor la Uniunea Europeană.
Von der Leyen a lăudat „măsurile pe care Armenia le-a luat împotriva eludării sancțiunilor îndreptate împotriva Rusiei… Acest lucru arată că Uniunea Europeană și Armenia sunt din ce în ce mai aliniate în ceea ce privește valorile și interesele comune”.
„Salutăm eforturile făcute de Armenia în direcția democrației, a luptei împotriva corupției și a implentării statului de drept”, a declarat șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, în marginea întâlnirii de vineri.
Von der Leyen a susținut, de asemenea, propunerile Armeniei de „Răscruce a păcii”, care ar face ca țara să devină un nod de transport și comerț prin deschiderea legăturilor cu vecini precum Turcia și Azerbaidjan, deși până acum a respins planul propus de Pashinyan. Guvernul azer de la Baku a făcut eforturi pentru realizarea unei legături rutieră și feroviară controlată de ruși care să traverseze sudul Armeniei, numită Coridorul Zangezur.
Azerbaidjan, care este un exportator major de gaze naturale către UE și a purtat o serie de războaie cu Armenia în ultimii ani, s-a opus întâlnirii trilaterale. Înainte de discuții, von der Leyen a vorbit la telefon cu președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev și a căutat să-l liniștească cu privire la cooperarea continuă a Bruxelles-ului în ceea ce privește „energie regenerabilă, conexiuni de transport, securitate energetică și altele”.
Blinken, totuși, la începutul acestei săptămâni a emis un avertisment pentru Azerbaidjan pe fondul acuzațiilor lui Pashinyan că ar putea lansa o nouă ofensivă împotriva Armeniei.
Blinken i-a spus lui Aliyev într-un apel telefonic „că nu există nicio justificare pentru creșterea tensiunii la graniță și a avertizat că acțiunile agresive și retorica din orice parte ar veni ar submina perspectivele de pace”.
Înainte de întâlnire, Armenia a presentate documente cu oficialii UE și SUA, văzute de POLITICO, care susțin că Azerbaidjanul a achiziționat cantități mari de echipament militar din alte țări țări precum Israel și Pakistan.
Armenia susține că vecinul său a primit în medie mai mult de o livrare de arme pe zi de la începutul anului, Azerbaidjanul lansând în septembrie o operațiune militară pentru a cuceri regiunea separatistă Nagorno-Karabah, declanșând un exod în masă a celor 100.000 de etnici armeni rezidenți în regiune.
***
