miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 martie, 2022

Uniunea Europeană a decis să permită  redeschiderea minelor de cărbune și producția energetică cu acesta, pentru a se adapta la amplificarea crizei energetice din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, a anunțat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (foto). Oficialul este principalul responsabil al politicii Green Deal.

Mai multe state membre, printre care Italia și Polonia, anunțaseră deja posibila redeschidere a unor centrale electrice pe cărbune.

„Nu există tabu-uri în această situație. Istoria a luat o întorsătură radicală săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, a spus Frans Timmermans, citat de Politico.


Este o schimbare istorică pentru UE, dat fiind că Bruxelles-ul și statele membre au trecut în ultimii ani la o politică agresivă de de-carbonizare a sistemului energetic.

Renunțarea la cărbunele poluant a fost una din cauzele care au dus la creșterea prețurilor la energie.

Tranziția verde, amânată

Mai mult de o treime din gazele naturale necesare UE vine din Rusia. Acum însă, pe măsură ce Rusia folosește gazele naturale ca pe o armă politică, UE permite revenirea la cărbune.

Frans Timmermans a anunțat că UE va adopta săptămâna viitoare legislația necesară pentru ca statele membre să poată utiliza în continuare cărbunele.


Oficialul UE încă susține, însă, că UE trebuie să „stopeze dependența (energetică)… mult mai repede decât ne-am anticipat”.

În acest scop, UE va lansa săptămâna viitoare un pachet de măsuri care urmărește să amortieze impactul pe termen scurt al întreruperii aprovizionării cu gaze rusești și să accelereze tranziția de la combustibilii fosili.

Agenția Internațională pentru Energie publicase joi o analiză care arăta că Europa ar putea reduce importurile rusești de gaze naturale cu mai mult de o treime într-un an.

O „opțiune pe termen scurt” ar fi trecerea de la energia pe gaz prin „folosirea sporită a flotei europene pe cărbune sau prin utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi petrolul, în cadrul centralelor electrice pe gaz existente”, se arată în comunicat.

(Citiți și: ”Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)

Dar agenția nu a recomandat această abordare, deoarece a venit cu „compromisuri semnificative”.

Întoarcerea la cărbune

Unele țări au deja în plan întoarcerea la cărbune, printre care și Polonia, care nici nu prea renunțase la acesta.

„Polonia și alte câteva țări aveau planuri să tranziteze cărbunele, apoi să utilizeze temporar gazele naturale și apoi să treacă la surse regenerabile. Dacă rămân mai mult cu cărbunele, dar apoi trec imediat la surse regenerabile, ar putea fi încă în parametrii pe care i-am stabilit pentru politica noastră privind clima”, a recunoscut Frans Timmermans.

La rândul său, prim-ministrul italian Mario Draghi declarase săptămâna trecută parlamentarilor țării că „electro-centralele pe cărbune ar putea fi nevoie să fie redeschise pentru a umple eventualele deficiențe pe termen scurt”, ca urmare a agresiunii ruse în Ucraina.

Frans Timmermans a spus că, în timp ce unele țări ar putea arde cărbune acum, această replică la criză nu ar trebui să „încetinească tranziția noastră către surse regenerabile, pentru că de asta avem nevoie pentru a preveni celălalt pericol mortal cu care ne confruntăm, și anume criza climatică”.

El a dat exemplul Germaniei, care elaborează planuri pentru a-și crește brusc obiectivele de energie regenerabilă. Ministrul Climei și Economiei, Robert Habeck, nu a exclus duminică amânarea renunțării la cărbunele și energia nucleară a țării, spunând televiziunii publice germane că „nu există tabuuri”.

„De-rusificarea” energiei

Un purtător de cuvânt polonez a spus că situația este „prea dinamică în acest moment” pentru a avea un răspuns politic pe termen lung. Totuși, UE ar trebui să-și „de-rusifice” sectorul energetic, a spus ministrul Energiei, Anna Moskwa, pentru Politico.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Invazia Ucrainei „nu ajută la problema gazului”, a declarat Nareg Terzian, purtător de cuvânt al Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze.

Totuși, „există o distincție importantă de făcut între rolul pe care îl joacă gazul în sistemul energetic al UE și de unde îl obține UE”. Căutarea de noi surse de import și forarea pentru noi resurse în Europa însăși ar trebui să facă parte din răspuns, a spus oficialul citat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: