Fluxurile de gaze rusești spre vest prin conducta Yamal-Europa din Polonia către Germania s-au oprit joi, potrivit datelor operatorului Gascade. Pin această conductă trec aproximativ 15% din gazele rusești din UE.
În același timp, prețul european de referință pentru gazele naturale, TTF-ul olandez, a urcat miercuri la un maxim istoric de 194,715 euro pe megawatt oră (MWh), propulsat de războiul din Ucraina.
Germania a anunțat, câteva ore mai târziu, că a deblocat o anvelopă excepțională de 1,5 miliarde de euro, pentru a achiziționa gaz natural lichefiat – GNL: nu e vorba doar de preț, ci, în primul rând, de crearea unor alternative, la situația imprevizibilă în care Rusia a împins UE.
Uniunea Europeană caută din mers alternative la gazul și petrolul Rusiei.
În ce privește dependența României de importurile de gaze, în 2021 acestea au crescut cu peste 40% față de 2020, până la 2,82 milioane de tone echivalent petrol și la 28% din consum.
Importurile de petrol de 6,82 milioane tone au depășit de peste două ori producția internă.
Cum vor putea fi suplinite importurile din Rusia, în cazul opririi acestora? Greu și nu imediat.
Amânarea costisitoare a interconectărilor alternative
În acest an urmează să se pompeze primii metri cubi de gaze naturale din Marea Neagră, din perimetrul XV Midia deținut de Black Sea Oil&Gas (BSOG). Mai sunt câteva detalii tehnice de rezolvat, dar și de modifcat celebra lege de exploatare offshore.
BSOG va extrage un miliard de metri cubi în total, dar OMV Petrom și ExxonMobil ar fi avut de extras de 100 de ori mai mult din Neptun Deep, dacă legea offshore ar fi fost adoptată acum 4 ani fără prevederile descurajatoare pentru investițiile mari, la „ape adânci”.
Altfel, „există alternative la gazul rusesc, dar este necesară o evaluare la nivel european a capacităților de transport și interconectare a diferitelor rețele de la surse la consumatori”, spune expertul Otilia Nuțu.
„Una dintre principalele surse este regiunea caspică, de unde gazele azere ar putea fi preluate prin gazoductul trans-anatolian TANAP, inclusiv spre România, dacă se va finaliza interconectorul dintre rețelele bulgară și greacă”.
Nefinalizarea aceluiași interconector este principala piedică în calea gazelor care ar putea veni din descăcarea de gaze naturale lichefiate (LNG) la terminalul grec de la Alexandroupolis.
Autoritățile române nu au fost deloc convingătoare în fața celor bulgare, în această privință, care par să fi preferat un alt traseu spre inima Europei, prin Serbia și Ungaria sau spre Italia.
(Citiți și: ””Europa în cleștele dintre Rusia și China”: Au apărut CRONICILE Nr. 87. Titlurile și autorii”)
Acum însă, consecințele războiului din Ucraina ar putea fi mai convingătoare.
Filiera gazelor lichefiate
În schimb, restul Europei, ar putea beneficia de gazele naturale lichefiate descărcate prin numeroasele terminale de pe coastele sudice și nordice ale UE.
România, Ungaria, Cehia și Slovacia, însă – nu.
Și în cazul GNL, există o dependență remarcabilă de Rusia, care a constat pentru 20% din importurile UE 27 și ale Marii Britanii.
Anul trecut cel mai mare exportator de GNL au fost Statele Unite ( 26%), urmate de Qatar (245).
Problema este că SUA ajunseseră la un moment dat la capacitate maximă de export spre Europa și, pe de altă parte, cererea UE se va confrunta cu cea în creștere a Chinei.
Mai mult petrol din Kazahstan?
Uniunea Europeană a importat circa 25% din petrolul și peste 40 % din gazele naturale necesare.
Privind la structura acestor importuri, proporțiile Rusiei ar trebui realocate celorlalți exportatori, ceea ce nu este ușor și explică reticența sancționării pe această linie a Rusiei.
Cât despre România, cea mai mare parte din capacitatea rafinăriilor în funcțiune de circa 12,3 milioane de tone, este acoperită de petrolul kazah. Rafinăria Petromidia, care aparține KazMunaiGaz, are o capacitate de 5,4 milioane de tone (nefolosită integral anul trecut.
Rafinaria Petrotel-Lukoil va suferi cel mai mult de blocarea importurilor de petrol rusesc și, parțial, rafinăria Petrobrazi, a OMV Petrom, căruia nu îi ajunge producția proprie pentru rafinăria sa.
În afara surselor arabe, nu neapărat ușor de contractat, Kazahstanul ar putea suplini petrolul rusesc, pe care l-ar putea livra prin consucta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care pleacă de la Tengiz, pe coasta de nord –est a Mării Caspice și ajunge la Novorosiisk pe coasta estică a Mării Negre. Novorosiisk este în Rusia, dar CPC are un acționariat diversificat, cu 19% din acțiuni deținute de KazMunaiGaz și 15% de o filială a Chevron. 2% sunt ale ENI.
***
2 răspunsuri
Kazahstan că și Azerbaidjan ( alt producător de gaz si petrol) sunt sub comanda rusă.
Cum încearcă să vândă fara aprobarea Moscovei, cum vin tancurile ruse eliberatoare pe ei.
ROMÂNIA, RIDICĂ-TE:
ai cu ce, ai de ce, ai cu cine!!!
INVENTATOR IULIEAN HORNET.
România are sansa sa fie prima tara din lume cu
„ECONOMIE CIRCULARĂ APLICATĂ”
A. REVOLUȚIA SUSTENABILITĂȚII ȘI PROFITABILITĂȚII:
1. România are totul la dispoziție de la Mama Natură pentru a se transforma într-un model de țară ecologică la nivel mondial.
2. România își poate asigura independența energetică din surse proprii, regenerabile (SRE) și energie verde (soare, apă, vânt, geotermală).
3. România își poate transforma toate deșeurile solide si lichide neutilizate în energie termică și electrică în centrale termo-electice de cogenerare prin coincinerare.
4. România iși poate reface fertilitatea solului simultan cu oprirea deșertificării și creșterea producției agricole ecologice, cu ajutorul biochar-ului, obținut prin tratarea termică a biomasei excedentare în instalații de piroliză.
5. România este singura țară din lume care dispune la ora actuală de tehnologii avansate de extragere a energiei potențiale din biomasa excedentară și din deșeurile de produse din industria petrochimică obținute din biomasă fosilizată
B. NOMENCLATOR DE RESURSE
1. ENERGIA POTENȚIALĂ în BIOMASA
– România dispune anual de cel puțin 62 mil. to biomasă excedentară, cu un potential energetic de aproximativ 250 mil. MW/an
– Din cele 250 mil. MW/an:
-50 mil. MW/an se utilizează aproximativ sub forma de energie primitiva (lemn) din fond forestier;
-200 mil. MW/an se pierd prin descompunere naturală cu poluarea atmosferică aferentă.
C. PROPUNERI DE UTILIZARE A BIOMASEI, DESEURI SOLIDE SI LICHIDE NEUTILIZATE pentru creșterea PIB.
Statului Român a primit propunerile de proiecte de utilizare a biomasei excedentare pentru rezolvarea celor trei mari probleme ale românilor:
Inv. Iuliean Hornet prin Cluster MedGreen a depus în PNRR 3 proiecte salvatoare:
1. Mediu = 2.900.000.000 euro pentru
„O ROMANIE CURATA”
reciclăm 8 mil. tone/an deșeurile menajere utilizabile în centrale termo -electrice (cogenerare prin coincinerare)
– 5.000.000 MW/an energie electrica
– 10.000.000 MW/an energie termica
– 4.000.000 to/an biochar
2. Agricultura = 2.525.000.000 euro
„HRANA SANATOASA și SUFICIENTA”
oprim desertificarea si refacem fertilitatea solului.
Tratam termic 20 mil. tone/an biomasa agricolă excedentară prin piroliză, din care rezulta:
– 15 mil. tone biochar
– 2 mil. tone biodiesel (12 mil MW)
– 1 miliarde mc Biogaz
3. Energie = 10.375.000.000 euro
„FARA SARACIE si EXPLOATARE ENERGETICA” Proiectul elimină energia primitivă și fosilă, asigurând independența energetica, din surse regenerabile si verzi,
a. PROIECT RETEHNOLOGIZARE TERMOCENTRALE
100 pirolize = 700.000.000 euro
2.000 MW/an energie electrica + 3.000 MW/an energie termică din combustibili regenerabili.
– 16.000.000 MW/an energie electrică
– 24.000.000 MW/an energie termică
– 16.560.000 to/CO2/an
Termocentralele Romaniei vechi pot functiona continuu, in mod EFICIENT, ECONOMIC si ECOLOGIC, cu carbune vegetal, atat timp cat vom dori
Noul combustibil HORNET se obtine prin torefiere.
8 mil. tone de mixt energetic format din: biomasa, deseuri menajere si carbune se trateaza in instalatiile de Piroliza ecoHORNET brevet de inventie, Inventator Iuliean Hornet
1). 55% biomasa = 4.400.000 to/an
2). 25% deseuri menajere = 2.000.000 to/an
3). 20% carbune = 1.600.000 to/an
Amprenta carbon combustibil NOU = 0.09 to/MW
Amprenta carbon gaze naturale = 0.221 to/MW
Amprenta carbon carbune = 0.414 to/MW
b. PROIECT CENTRALE TERMICE
– 20.000 MW = 9.675.000.000 euro
Romania consuma 70 mil. MWe/an si 110 mil. MWt/an
Construim si instalam centrale termice pe biomasa peletizata PI 20.000 MW (incalzire, apa calda si alte fluxuri termice) pe cvartaluri, puncte termice, containerizat sau individuale. x 5.000 h/an = 100.000.000 MW/an.
Construim si instalam 2.750 fabrici de pelet 1 to/h x 8.000 h = 22.000.000 tone.
D. BILANT FINAL:
Investitii: MEDIU, ENERGIE, AGRICULTURA
= 15.800.000.000 euro
Incasari din vanzarea produselor:
– 134.000.000 MW/an term. x 120 euro = 16.000.000.000 euro
– 20.000.000 MW/an electric x 150 euro = 3.000.000.000 euro
– 19.000.000 tone/an biochat x 300 euro = 5.700.000.000 euro
– 2.000.000 tone biodiesel x 600 euro = 1.200.000.000 euro
– 1.000.000.mii mc Biogaz x 200 euro = 200.000.000 euro
– 16.560.000 to/CO2/an x 72 euro = 1.192.320.000 euro
TOTAL INCASARI=27.392.320.000 euro
Locuri de munca:
– 1.000.000 locuri x 2.800 euro brut = 2.800.000.000 euro
Costuri materii prime:
– 25 mil.to/an biomasa si peleti x 120 euro = 3.000.000.000 euro
– 1.6 mil. to/an carbune x 100 euro = 160.000.000 euro
Costuri mentenanță
– 8% din incasari = 2.200 .000.000 euro
Total costuri = 8.160.000.000 euro
Profit: 27.392.320.000 euro – 8.160.000.000 euro
= 19.232.320.000 euro/an