Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a ajuns la un acord cu omologul rus Vladimir Putin privind încetarea permanentă a focului în regiunea Donbass, relatează Reuters citând o declaraţie a serviciului de presă al preeşdinţiei ucrainene.
„S-a ajuns la un acord comun privind paşii care trebuie să ducă la stabilirea păcii”, se arată în declaraţia care precizează că cei doi lideri au avut o discuţie telefonică.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov a spus şi el miercuri că cei doi omologi au descoperit într-o conversaţie recentă că împărătăşesc „în mare măsură aceleaşi viziuni” referitoare la soluţie de pace în Ucraina.
Totuşi, într-o declaraţie detaliată, el arată că nu paote fi vorba despre un acord de pace. „Putin şi Poroşenko au discutat într-adevăr paşii care ar contribui la o încetare a focului între miliţii şi forţele ucrainene. Rusa însă nu poate fi de acord cu o încetare a focului pentru că nu este parte din conflict”, a spus Dmitri Peskov.
Nouul acord ar fi fost o surpriză întrucât preşedinţii Poroşenko şi Putin nu au ajuns la nicio concluzie în urma discuţiilor de două ore care au avut loc în 26 august la Minsk. În plus, joia trecută, Kievul a acuzat Rusia de invazie şi de trimiterea de soldaţi şi armament în estul ţării, dar şi că a deschis un nou front în sud-est.
Anunţul ambiguu vine şi cu o zi înaintea începerii summit-ului NATO din Ţara Galilor şi în contextul vizitei preşedintelui american Barack Obama în Estonia. O vizită cu o încărcătură simbolică, al cărei scop este demonstrarea sprijinului deschis pe care statele baltice îl primesc din partea Occidentului.
Şi UE a acordat sâmbătă termen de o săptămână până la impunerea de noi sancţiuni împotriva Moscovei.
Analiştii internaţionali sunt însă sceptici. O primă reacţie citată de Kyiv Post îi aparne analistului de la Standard Bank din Londra, Timothy Ash, care crede că „Poroşenko va trebui să îndeplinească solicitările lui Putin, iar mare provocare este cum poate fi acest lucru comunicat în Ucraina, unde vor fi alegeri în luna octombrie”.
„Cred că armata ucraineană va primi răgazul să se regrupeze şi reprezintă şi un interval de timp în care să se vadă ce vor face NATO şi UE pentru a descuraja Rusia să se implice mai mult în Ucraina”, a mai spus acesta.
Analistul remarcă faptul că Rusia a transmis semnale de pace întotdeauna înaintea marilor reuniuni internaţionale, UE/G7/NATO, tocmai pentru a anula din argumentele în favoarea adoptării unor măsuri mai dure împotriva ei. Mai apoi, acestea au fost urmate de o escaladare a situaţiei.
Un răspuns
Ambii presedinti isi joaca soarta in regiunea separatista din estul Ucrainei.
Putin nu-si poate permite sa lasa separatistii sa ia bataie, ar fi o umilinta a Rusiei si un pericol politic intern.
Porosenko nu-si poate permite ca armata ucraineana sa continue a fi umilita, cu imagini de echipamente abandonate la repezeala si sute de soldati ucisi sau facuti prizonieri de niste „teroristi”.
Asa ca amandoi fac pasul inapoi si fiecare va incerca sa prezinte aspectele „pozitive” ale armistitiului.
Eu sunt uimit de extrema slabiciune a fortelor Ucrainei, aceasta tara era o „putere” militara doar pe hartie, in realitate a fost suficient de cateva mii de militari rusi bine echipati si antrenati ca Ucraina sa fie clar infranta in Donbas si Crimeea.
La Kiev vad haos in stilul de guvernare, nu ma mira ca Porosenko si altii vor alt parlament si apoi alt guvern.
Romania a avut de castigat din criza ucraineana.
Am devenit la nivel NATO stat-cheie in regiune, am putut observa „live” activarea retelelor ruse de influenta din tara noastra, am impins R.Moldova ca prioritate pe agende politico-diplomatice UE si USA, s-au convins si ucrainienii ca Transnistria pe care o tolerau este de fapt un pericol de moarte pentru Ucraina.
Iar daca Kievul va acorda autonomie pentru minoritatea etnica rusa, va fi obligat de UE si USA sa nu faca discriminare grosolana si sa acorde acelasi statut juridic altor minoritati, precum cea romana din regiunile Cernauti, Odesa si Transcarpatia.