10 octombrie, 2017

Ministerul Justiției a elaborat textul sesizării CCR în legătură cu Dosarul Belina, dar Tudorel Toader a explicat marți că numai decidenții – Guvernul (adică premierul) și președinții celor două camere parlamentare – au dreptul de a trimite documentul la Curtea Constituțională.

Sesizarea se referă la un posibil conflict juridic de natură constituțională declanșat de procurorii DNA atunci când au deschis dosarul Belina.

CCR ar trebui să spună dacă procurorii pot investiga oportunitatea și împrejurările adoptării unei hotărâri de guvern, după ce în februarie a constatat existența unui conflict de natură constituțională , tot între executiv și DNA, din cauza Dosarului OUG 13.

Curtea Constituțională a decretat atunci că procurorii nu pot verifica oportunitatea unei legi sau OUG.

„Prim-ministrul este subiect de sesizare a CCR, după cum şi preşedintele Senatului, după cum şi preşedintele Camerei Deputaţilor, în niciun caz ministrul Justiţiei nu este abilitat să sesizeze CCR.

În cadrul Guvernului, primindu-se această solicitare, această dezbatere, în mod firesc, premierul s-a adresat Ministerului Justiţiei, ministrului Justiţiei să facă acel draft de posibilă sesizare. Ministerul Justiţiei l-a făcut, mai departe este problema decidenţilor, oricine poate sesiza fie Guvernul, fie preşedintele Camerei Deputaţilor, fie preşedintele Senatului”, a spus marți Tudorel Toader.

Ministrul a explicat că i s-a cerut în guvern pregătirea sesizării CCR:

„Ce vă pot spune eu este faptul că în guvern a fost pusă problema posibilităţii sesizării CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, prin DNA, care anchetează procedurile, împrejurările, circumstanţele, legalitatea adoptării a două HG”.

Draftul sesizării, a dezvăluit Toader, a fost citit în Guvern.

Potrivit premierului, Mihai Tudose, cea care a solicitat explicații privind posibilul conflict de natură constituțională a fost vicepremierul Sevil Shhaideh, acuzată în Dosarul Belina, dar Tudorel Toader nu a avut o poziție clară în privinața aceasta, și a avut argumente atât în favoarea, cât şi argumente în defavoarea sesizării CCR.

„A rămas că se duce acasă să cerceteze”, a spus premierul Tudose.

Afacerea Belina

În acest caz, al insulei Belina, vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu, iar pentru Rovana Plumb s-a cerut ridicarea imunității pentru a putea fi anchetată în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.

Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar câteva zile mai târziu, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, spune DNA.

Scoaterea din proprietatea statului s-a făcut pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, dar hectarele respective au ajuns, în realitate, la Tel Drum.

Potrivit unui raport, publicat de Rise Project și atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, proprietarul real al companiei Tel Drum, care a obținut numeroase contracte cu statul, ar fi Liviu Dragnea, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la purtător ale firmei.

Raportul DGPI, intitulat “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, descrie o “reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene şi guvernamentale. Documentul prezintă afacerile cu bani publici ale grupării și vorbește despre zeci de licitaţii câștigate de Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă.