Trebuie să se înființeze asigurările complementare de sănătate şi să nu existe „un monopol” pe piaţa serviciilor medicale, a declarat miercuri președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan (foto).
Asigurările complementare vor asigura servicii suplimentare pachetului de bază disponibile pentru cei care le plătesc și sunt considerate soluția pentru bugetul deficitar al Sănătății.
Potrivit Adelei Cojan, „au mai rămas patru milioane de români care plătesc contribuţia la sănătate şi beneficiem toţi 19 sau 20 de milioane, câţi mai sunt în România”.
Declarația a fost făcută la conferința de lansare a studiului „Analiza impactului economic şi social al furnizorilor privaţi de servicii medicale din România”, realizata de atronatul Furnizorilor de servicii Medicale Private (PALMED).
„Nu cred că trebuie să existe monopol pe piaţa serviciilor medicale al unui singur finanţator. Şi eu cred că trebuie înfiinţate acele asigurări complementare de sănătate. Totuşi, legislaţia din România permite faptul ca fondul finanţator unic, deocamdată, să încheie contracte cu toţi furnizorii de servicii medicale care îndeplinesc condiţiile de calitate, de acreditare, de evaluare, indiferent de forma de proprietate. (…) În prezent, unele tarife în unele domenii de asistenţă medicală nu reflectă cheltuiala exactă a unităţilor sanitare”, a spus preşedintele CNAS.
Potrivit acesteia, serviciile medicale private au reprezentat, „cel puţin în ultima perioadă”, un segment complementar de activitate, nu concurenţial, pentru sectorul public de sănătate.
Asigurările complementare vor asigura servicii suplimentare pachetului de bază disponibile pentru cei care le plătesc și sunt considerate soluția pentru bugetul deficitar al Sănătății.
Autoritățile au explicat de fiecare dată când s-au referit la acestea că ele nu vor duce la privatizarea sistemului medical și nici la diminuarea pachetului de bază oferit asiguratului.
Guvernul PNL-USR își propusese introducerea acestor asigurări complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private și a deductibilităţii fiscale, pentru confinanțarea serviciilor medicale.
Anul trecut, CNAS a înregistrat venituri de sub 36 de miliarde de lei, din contribuțiile asiguraților, dar a cheltuit aproape 50 de miliarde, diferența provenind de la bugetul de stat.
Numărul mic al asiguraților se explică prin numeroasele categorii exceptate de la plata contribuțiilor:
1.copiii care au vârsta până la vârsta de 18 ani sau tinerii cu vârste între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. În situaţia în care realizează venituri lunare cumulate din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură peste valoarea salariului de bază minim brut pe ţară ori venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru aceste venituri datorează însă contribuţie.
2.tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului (dacă realizează venituri lunare cumulate din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură peste salariul minim ori venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru aceste venituri datorează contribuţie);
3.soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
4.persoanele cărora le sunt aplicabile prevederile privind persecutarea din motive politice, deportate în străinătate, veteranii de război, invalizi şi văduve de război, etc.
5. persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr.448/2006;
6.bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate până la vindecarea respectivei afecţiuni;
7.femeile însărcinate şi lăuzele;
8.pensionarii, pentru veniturile din pensii, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
9.persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;
10.persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale;
11.persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile băneşti;
12. persoanele care se află în concediu de acomodare ca urmare a adoptiei sau în concediu pentru creşterea copilului;
13.persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit legii privind venitul minim garantat, pentru aceste drepturi băneşti;
14.persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, persoanele reţinute, arestate sau deţinute precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
15.străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
16.personalul monahal al cultelor recunoscute
17. cetăţenii români, victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
18.voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat
19. până la 31 decembrie 2028 sunt scutiţi şi angajatii din construcţii cu condiţia respectării anumitor condiţii.
