duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 martie, 2011

Preşedintele Traian Băsescu vrea să propună  introducerea în Constituţie a plafonării deficitului bugetar la 3% din PIB, în urma discuţiilor pe care le-a avut, vineri, la Consiliul European.

”Am cerut deja ca în proiectul pe care îl voi trimite la Parlament să analizăm posibilitatea de a propune şi deficitul maxim de 3% pentru bugetul de stat. Să vedem cum va fi primit de Parlament şi, mai mult decât atât, am cerut specialiştilor deficit de 3%, cu condiţia ca tot deficitul să fie folosit la investiţii, nu la consum”, a mai spus Traian Băsescu, la Bruxelles.

Liderii europeni au discutat un proiect al Pactului pentru competitivitate care vizează în principal evitarea derapajelor economice în Zona Euro, dar şi în ţările aspirante.


În context, Băsescu a susţinut că măsurile de austeritate luate de Guvernul României se regăsesc şi în Pactul pentru competitivitate.

”Este foarte greu să se recunoască în România acest lucru, dar, dacă vă veţi uita la măsurile luate în 2010 în România, veţi vedea că sunt foarte multe, precum mărirea vârstei de pensionare, flexibilizarea forţei de muncă, neindexarea pensiilor şi a salariilor şi multe altele. Sunt lucruri pe care noi le-am făcut deja, de nevoie, dar iată că şi alţii gândesc apropiat de noi. Se pare că nu am fost chiar cei mai lipsiţi de soluţii”, a spus preşedintele.

Anunţul lui Băsescu vine după ce, în urmă cu trei sătămâni, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a vizitat România şi i-a transmis la Cotroceni că Bucureştiul va trebui să ia o serie de măsuri pentru asigurarea stabilităţii economice pe termen lung: să facă proiecţii bugetare exacte pe trei ani, să-şi liberalizeze preţurile, inclusiv la gaze, să-şi alinieze sistemul de taxe şi impozite după un model unitar al UE şi să coreleze venitul salariaţilor cu productivitatea muncii lor.

La începutul lunii, Guvernul Ungariei anunţase că va plafona datoria publică prin Constituţie, pentru a preveni derapajele economice.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. Cu masura asta nu sunt de acord. E de neconceput sa ai tinte economice in Constitutie, iti limiteaza orice actiune viitoare. Chestia cu deficitele a devenit de actualitate odata cu criza economica, probabil in cativa ani va fi data uitarii.

  2. Asa e. Eu cred ca, cel putin pentru europa, e un moment istoric pur si simplu: pentru ca el va fi trecut in constituiile statelor, adica pe termen lung, cand el pare mai degraba un fenomen conjunctural.
    (oare conjunctural? pentru ca exista si reversul:privind in jur la mnaiera in care se facae politica peste tot si la ceea ce inseamna responsabilitatea politica, vedem ca, de fapt, succesiunea la putere a partidelor inseamna rostogolirea unor deficite imprevizibile).
    oricum, romania nu ar trebui sa se grabeasca, mai ales ca „deficitele” noastre nu s-au dus in investitii. voi scrie despre asta.

  3. Usor, usor, guvernarea nu va mai conta. Adica, democratia nu va mai conta, va fi golita de sens. Acceptarea unor constrangeri tari – din ce in ce mai multe fie prin Constitutia statului, fie prin tratate/acorduri internationale – inseamna, in realitate, construirea unui „pilot automat”. O societate poate fi trecuta pe pilot automat, ca o aeronava? Si daca este furtuna, daca este nevoied e decizie umana?
    Fie politica democratica a obosit, fie se recunoaste incapabila, daca singura renunta la principala sa atributie: guvernarea interesului general prin decizie aplicata fiecarei situatii in parte.
    Mai bine ar fi sa privim la cauzele adanci ale deficitelor publice.
    Situatia asta ar putea fi rezumata prin comparatia cu situatia unei ferme in care culturile au fost distruse de mistretii pradatori care au rupt gardul protector. In acel an, fermierul pagubit impune familiei un consum redus si renuntarea la vacante si la alte trebuinte. Pentru ca astfel a depasit criza, fermierul se gandeste sa introduca in „legea familiei” poruncile de consum redus pentru totdeauna. Nu ar fi fost mai bine sa consolideze gardul fermei si sa impuste cativa mistreti prea indrazneti?

    1. exista argumente pro si contra unui deficit redus, de fapt pro si contra unui grad de indatorare. e drept, nu stiu cat de oportun poate fi un deficit atat de redus ptr Romania, nu stiu daca e in interesul nostru sa ne grabim cu un deficit mic. nu stiu daca e vorba aici de un afront la adresa democratiei – cat mai degraba la adresa unui anume fel de gestiune a societatii: deficit mare nu pentru investitii ci pentru consum, vorbind strict de romania.

      1. Da, ca politica generala prudenta, poate fi o optiune in lipsa unui consens privind obiective de investitii finantabile prin deficit. Iar obiectivele unor asemenea inverstitii ar trebui sa fie din cele utile urmatoarelor 2 generatii. Dar asta ar fi politica generala, nu constructie constitutionala. Metoda echilibrului bugetar este utilizata de cateva state deja bogate, cu infrastructuri serioase si cu structuri sociale foarte echilibrate (Elvetia, Norvegia).
        De ce sa plecam de la premiza ca guvernele viitoare ale Romaniei sunt lovite de adictie bugetara si sa „incuiem” bugetul cu spte lacate? Poate avem grija sa nu mai alegem guverne de „drogati”.

        1. de unde scoatem, doamnă, garanţia unor altfel de guverne decât de „drogaţi”, cum ziceţi? cine ne poate da garanţia ca nu o să ne pomenim, in buza alegerilor locale, cu sute de milioane de euro trimişi pomeni în oraşele unde partidul de guvernământ are probleme, sau cu creşteri salariale de 50% la bugetari, de pensii crescute cu 50%, de pomeni oferite în stânga şi în dreapta cu veselie şi entuziasm, înainte de parlamentare? sau n-am ieşit tocmai dintr-o situaţie identică? mai ales că nici n-o să fie nevoie să le plătim, „noi, ăştia care dăm legea, care facem, bugetul electoral şi care doar nu dăm din banii şi din deficitul nostru”, nu?
          mie imi place uneori (deseori) să ma fac avocatul diavolului – spun asta tocmai pentru a nu mă pronunţa cu da sau ba – ca simplu cetăţean, se-nţelege – pentru un deficit stabilit prin Constituţie. o să mă decid când o să mi se propună să fiu prim-ministru 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. Cu masura asta nu sunt de acord. E de neconceput sa ai tinte economice in Constitutie, iti limiteaza orice actiune viitoare. Chestia cu deficitele a devenit de actualitate odata cu criza economica, probabil in cativa ani va fi data uitarii.

  2. Asa e. Eu cred ca, cel putin pentru europa, e un moment istoric pur si simplu: pentru ca el va fi trecut in constituiile statelor, adica pe termen lung, cand el pare mai degraba un fenomen conjunctural.
    (oare conjunctural? pentru ca exista si reversul:privind in jur la mnaiera in care se facae politica peste tot si la ceea ce inseamna responsabilitatea politica, vedem ca, de fapt, succesiunea la putere a partidelor inseamna rostogolirea unor deficite imprevizibile).
    oricum, romania nu ar trebui sa se grabeasca, mai ales ca „deficitele” noastre nu s-au dus in investitii. voi scrie despre asta.

  3. Usor, usor, guvernarea nu va mai conta. Adica, democratia nu va mai conta, va fi golita de sens. Acceptarea unor constrangeri tari – din ce in ce mai multe fie prin Constitutia statului, fie prin tratate/acorduri internationale – inseamna, in realitate, construirea unui „pilot automat”. O societate poate fi trecuta pe pilot automat, ca o aeronava? Si daca este furtuna, daca este nevoied e decizie umana?
    Fie politica democratica a obosit, fie se recunoaste incapabila, daca singura renunta la principala sa atributie: guvernarea interesului general prin decizie aplicata fiecarei situatii in parte.
    Mai bine ar fi sa privim la cauzele adanci ale deficitelor publice.
    Situatia asta ar putea fi rezumata prin comparatia cu situatia unei ferme in care culturile au fost distruse de mistretii pradatori care au rupt gardul protector. In acel an, fermierul pagubit impune familiei un consum redus si renuntarea la vacante si la alte trebuinte. Pentru ca astfel a depasit criza, fermierul se gandeste sa introduca in „legea familiei” poruncile de consum redus pentru totdeauna. Nu ar fi fost mai bine sa consolideze gardul fermei si sa impuste cativa mistreti prea indrazneti?

    1. exista argumente pro si contra unui deficit redus, de fapt pro si contra unui grad de indatorare. e drept, nu stiu cat de oportun poate fi un deficit atat de redus ptr Romania, nu stiu daca e in interesul nostru sa ne grabim cu un deficit mic. nu stiu daca e vorba aici de un afront la adresa democratiei – cat mai degraba la adresa unui anume fel de gestiune a societatii: deficit mare nu pentru investitii ci pentru consum, vorbind strict de romania.

      1. Da, ca politica generala prudenta, poate fi o optiune in lipsa unui consens privind obiective de investitii finantabile prin deficit. Iar obiectivele unor asemenea inverstitii ar trebui sa fie din cele utile urmatoarelor 2 generatii. Dar asta ar fi politica generala, nu constructie constitutionala. Metoda echilibrului bugetar este utilizata de cateva state deja bogate, cu infrastructuri serioase si cu structuri sociale foarte echilibrate (Elvetia, Norvegia).
        De ce sa plecam de la premiza ca guvernele viitoare ale Romaniei sunt lovite de adictie bugetara si sa „incuiem” bugetul cu spte lacate? Poate avem grija sa nu mai alegem guverne de „drogati”.

        1. de unde scoatem, doamnă, garanţia unor altfel de guverne decât de „drogaţi”, cum ziceţi? cine ne poate da garanţia ca nu o să ne pomenim, in buza alegerilor locale, cu sute de milioane de euro trimişi pomeni în oraşele unde partidul de guvernământ are probleme, sau cu creşteri salariale de 50% la bugetari, de pensii crescute cu 50%, de pomeni oferite în stânga şi în dreapta cu veselie şi entuziasm, înainte de parlamentare? sau n-am ieşit tocmai dintr-o situaţie identică? mai ales că nici n-o să fie nevoie să le plătim, „noi, ăştia care dăm legea, care facem, bugetul electoral şi care doar nu dăm din banii şi din deficitul nostru”, nu?
          mie imi place uneori (deseori) să ma fac avocatul diavolului – spun asta tocmai pentru a nu mă pronunţa cu da sau ba – ca simplu cetăţean, se-nţelege – pentru un deficit stabilit prin Constituţie. o să mă decid când o să mi se propună să fiu prim-ministru 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: