Șeful statului a refuzat să promulge Legea parteneriatului public-privat și Legea privind reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, și le-a trimis înapoi președintelui Senatului, joi, pentru a fi reexaminate.
Motivele returnării Legii privind reorganizarea Ministerului Agriculturii
Potrivit unnor comunicate date publicității de Administrația Prezidențială, articolul 8 alineatul (1) al legii prevede înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale „prin reorganizarea inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, care se desfiinţează ca urmare a comasării prin fuziune şi prin preluarea activităţii Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor de la Direcţia Inspecţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.
Președintele consideră că desfiinţarea acestor inspectorate şi modificarea denumirii lor va duce la pierderea acreditărilor laboratoarelor de testare a seminţelor şi, implicit, la creşterea inutilă a cheltuielilor bugetare.
De asemenea, se spune într-un comunicat al Administrației prezidențiale, ”desfiinţarea unor structuri teritoriale cu personalitate juridică şi comasarea lor în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale este de natură a crea o supracentralizare, dăunătoare competitivităţii produselor româneşti pe piaţa europeană şi mondială a seminţelor şi contrară proiectelor legislative europene în domeniu”.
Motivele returnării Legii Parteneriatului public-privat
Legea reglementează încheierea și derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public și/sau operării unui serviciu public, în condițiile prevăzute de aceasta.
Problema denunțării unilaterale și despăgubirile
Potrivit Art. 38 din noua Lege a parteneriatului public-privat, partenerul public poate să denunțe unilateral contractul de parteneriat public-privat din motive excepționale legate de interesul național sau local, caz în acre, mai spune legea, partenerul privat are dreptul să primească o despăgubire, stabilită potrivit prevederilor normelor de aplicare a legii, modalitatea de determinare fiind prevăzută în contractul de parteneriat public-privat.
Președintele Traian Băsescu cere parlamentului să definească „motivele excepţionale legate de interesul naţional sau local”: ”Considerăm că se impune stabilirea clară, prin lege, a situațiilor ce pot constitui motive excepționale de interes național sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului. Această reglementare detaliată a măsurilor excepționale în care poate fi denunțat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atât mai mult cu cât în această situație partenerul privat va avea dreptul să primească o despăgubire dacă această denunțare îi creează un prejudiciu”.
Problema înlocuirii, fără licitaţie, a partenerului privat
Al doilea motiv de returnare a acestei legi îl reprezintă Art. 42, care ”prevede o procedură lipsită de transparență în ceea ce privește înlocuirea partenerului privat, fără realizarea unei noi proceduri de atribuire”, atunci când partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului.
Deși procedura înlocuirii partenerului privat poate fi justificată, consideră președintele, ”principiile egalității de tratament și ale transparenței decizionale trebuie aplicate”.
Problema criteriilor de atribuire
De asemenea, se mai spune înc omunicatul Adminsitrației Prezidențiale, ”este necesar ca legea să prevadă criteriile în baza cărora vor fi atribuite proiectele de parteneriat public-privat, atunci când nu va avea loc o nouă procedură de atribuire întemeiată pe legislația privind achizițiile publice și nu prin intermediul normelor de aplicare, ce au o forță juridică inferioară legii”.
Având în vedere aspectele semnalate, precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea legii trimisă spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia.
Urmărește-ne pe Google News
