Portul Constanța nu poate profita din plin de conjunctura care-i trimite zeci de vase care nu pot acosta pe malul Ucrainei: traficul de mărfuri crește spectaculos, dar lucrurile sunt blocate de infrastructura feroviară care deservește Portul și care-i neutralizează cel puțin jumătate din potențial.
De menționat este că atât Portul cât și Căile Ferate sunt la Ministerul Transporturilor, care nu a reușit, în ani de zile, să pună în valoare modernizarea terminalelor printr-un trafic feroviar fluent.
Războiul din Ucraina a obligat navele comerciale care se îndreptau spre porturile acesteia să descarce în Portul Constanța un mare volum de mărfuri, de la containere până la echipamente pentru centrale eoliene.
Lucrurile sunt însă încurcate de infrastructura de transport de pe teritoriul portului, mai ales cea feroviară, care aparține în cea mai mare parte CFR. La precaritatea infrastructurii se mai adaugă și blocarea unei părți din cea existentă, de către vagoanele abandonate sechestrate de ANAF.
Traficul de mărfuri prin Portul Constanța a crescut în luna martie 2022 cu peste 23% față de martie 2021 (30.000 tone), până la o medie zilnică de 160.000 de tone, pentru că asediul Rusiei asupra porturilor ucrainiene a împiedicat navele să-și atingă ținta.
Numărul navelor operate în rada Portului s-a dublat. Ucraina ar vrea să-și exporte cerealele prin Constanța
Media numărului navelor aflate în operare a crescut cu circa 51% până la 50 de nave pe zi în martie 2022, față de aceeași lună din 2021. Numărul navelor din rada Portului s-a dublat.
„Evident navele care trebuia să descarce în Odesa au apelat la Portul Constanța și a crescut traficul de mărfuri convenționale, mai ales de containere, dar și de mărfuri agabaritice, cum sunt echipamentele pentru centralele eoliene, care urmau să ajungă în Ucraina (foto)”, a declarat Sorin Culețu, patronul unei firme de remorcaj din port, pentru CursDeGuvernare.
Navele au așteptat și 6 – 7 zile în radă, mai ales la începutul conflictului, potrivit lui Sorin Culețu care, ”în 20 de ani”, este obișnuit cu ritmuri mai rapide.
Iar problema nu e doar la navele care vin, ci și la cele care ar putea pleca:
Ucraina poartă discuții cu România pentru a-și expedia exporturile de produse agricole prin Portul Constanța, potrivit unei declarații Ministerul ucrainean al Agriculturii, citat de Reuters. Ucraina pierde 1,5 miliarde de dolari pe lună din cauza blocării exporturilor agricole ca urmare a invaziei rusești.
Practic, încărcarea Portului s-a dublat, deși încă din 2021 traficul de mărfuri prin Portul Constanța își depășise recordul absolut din 2019, ajungând la 67,48 milioane de tone, și în plus cu aproape 12% față de 2020. Cea mai mare pondere o au mărfurile în vrac solid, de 44,5 milioane de tone.
Marea problemă vine, însă, de la infrastructura feroviară din Port, pe fondul relei administrări a acesteia, mai ales de către între CFR S.A.
Căi ferate puține și sufocate de vegetație – CFR băltește de ani de zile ”în studii de fezabilitate”
Infrastructura feroviară deficitară a Portului năpădită de vegetație, cu sutele de vagoane blocate pe linii nefolosite, este o problemă cunoscută de zeci de ani.
CFR S.A. are 256 de kilometri de cale ferată în Portul Constanța, în timp ce Compania de Administrare a Porturilor Maritime are doar 59 de kilometri. Alți 11 kilometri aparțin unor operatori portuari.
CFR S.A. urma să primească în iunie 2021 un studiu de fezabilitate privind modernizarea căilor sale ferate din Port.
„Totalul liniilor de cale ferată estimat pentru analiza fezabilității lucrărilor de modernizare este de 180 km la care se vor adăuga elemente de infrastructură feroviară conexe (clădiri, poduri, podețe, treceri la nivel etc.), spunea CFR S.A acum 3 (trei) ani.
(Citiți și: ”Portul Hamburg îi ia fața Portului Constanța pentru firmele din Vestul României: La problemele logistice se adaugă cele fiscale”)
Acum, compania spune că termenul de finalizare este 2022 și că este „finalizată analiza de trafic din Sudiul de Fezabilitate, (și) urmează analiza cost-beneficiu, conform recomandărilor JASPERS”, potrivit unui răspuns parțial pentru CursDeGuvernare.
Informații privind inutilitatea infrastructurii feroviare din port au ajuns și la ministrul Transpoorturilor, Sorin Grindeanu, care a pomenit de 700 de vagoane blocate pe liniile CFR.
Aflat în vizită în Port, ministrul spunea că potențialul acestuia este valorificat abia în proporție de 50% „pe zona feroviară”.
Sute de vagoane de marfă sechestrate de ANAF pentru CFR blochează și puținele căi ferate din Port
La nefuncționalitatea căilor ferate din Port, se adaugă cele blocate: 600 de vagoane de marfă abandonate, cu produse confiscate/sechestrate de ANAF se aflau în iunie 2021 pe liniile din Port, potivit ziarului constănțean Cuget liber.
O lună mai târziu, Ministerul Transporturilor le spunea ziariștilor constănțeni că ar fi vorba de o strategie:
„Cele aproximativ 600 vagoane care staționează în portul Constanța fac parte dintr-o strategie a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de stingere a datoriilor SNTFM CFR Marfă către administratorul de infrastructură CNCF CFR SA și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF, prin valorificarea parcului de vagoane excedentar”, spunea ministerul.
Astfel, ”un număr de 200 vagoane sunt sub executare silită de către CN CFR SA, iar 400 vagoane se află sub sechestru asigurător la ANAF.”
CFR S.A. nu putut da informații mai noi, la solicitarea CursDeGuvernare, până la apariția acestui articol. Nici despre demersurile făcute măcar pentru îngrijirea infrastructurii și nici despre lucrările de modernizare a infrastructurii.
***
