fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

The Economist / Noul progresivism: Cum pot fi combătute inegalităţile, fără să afectezi creşterea economică

de Vladimir Ionescu 30.10.2012

Suprataxarea bogaţilor, creşterea impozitelor şi a asistenţei sociale nu sunt soluţii pentru că nu reduc inegalităţile şi afectează economiile. Mai degrabă este nevoie de o agendă progresistă care să combată monopolurile, de o reformă a legislaţiei muncii, de o creştere a vârstei de pensionare şi de tăieri de subvenţii şi deduceri de venituri, scrie The Economist.

Până la sfârșitul secolului 19, globalizarea și noile invenții au transformat economia lumii. Dar inegalitățile dintre bogați și săraci au crescut puternic, determinând guvernele la reforme precum promovarea competiției, introducerea taxării progresive și a asistenței sociale.

În prezent o asemenea agendă progresistă, care să reducă disparitățile fără să submineze creșterea economică, este din nou necesară. Dezbaterea se poartă însă doar de pe pozițiile ideologice clasice.

Stânga, de exemplu președintele Franței Francois Hollande, propune o taxă pe venit de 75% pentru cei mai bogați și o extindere a cheltuielilor pentru asistență socială, iar dreapta tot nu este convinsă că inegalitatea este o mare problemă. În lumea emergentă, China și India se confruntă cu nemulțumirea populației față de elita tot mai bogată și mai coruptă, dar ascund gunoiul sub preș.

În general forțele globalizării și inovarea tehnică au redus inegalitățile la nivel global, pe măsură ce statele sărace au recuperat decalajul față de cele bogate. Dar pe plan intern, inegalitățile au crescut.

Chiar dacă inegalităţile dintre ţările sărace şi cele bogate au mai scăzut odată cu globalizarea şi tehnologizarea, pe plan intern acestea rămân pregnante. Peste două treimi din locuitorii planetei trăiesc în ţări unde aceste disparităţi de venituri au crescut din 1980 încoace.

Şi în statele emergente inegalităţile sunt mari, iar corupţia endemică riscă să sufoce creşterea economică. În ţări precum Rusia, China sau India, mulţi bani sunt deturnaţi de firme de stat. Oligarhia şi monopolurile nu atrag antreprenori adevăraţi.

În ciuda creşterii ei economice impresionante din ultimii ani, China este şi ţara în care inegalităţile au crescut cel mai rapid. Deşi n-a mai publicat un indice Gini de măsurare a inegalității din 2000, un studiu al China Development Research Foundation arată că acesta a crescut de la mai puţin de 0,3 în 1978 la peste 0.48. (Un coeficient Gini mic înseamnă inegalitate socială mai mică – vezi detalii  AICI –  n. red CdG)

Una dintre trăsăturile generice ale statelor emergente din Asia care diminuează creşterea şi sporeşte inegalităţile este corupţia. Clientela politicienilor are acces privilegiat la pământ, resurse naturale şi contracte guvernamentale. În China, cele mai bune afaceri se fac cu statul care controlează mare parte din resurse, industriile şi sistemul financiar.

Inegalităţile de venit în aceste state nu se datorează însă doar corupţiei. Strategiile guvernamentale au sufocat şi ele creşterea economică, sporind disparităţile. În India, s-au creat prea puţine joburi, iar peste 90% dintre indieni sunt angajaţi în economia informală. Ţara a ratat şansa de a deveni un hub de manufactură din cauza infrastructurii proaste.

Mai mult, în toate ţările dezvoltate, statul social i-a îmbogăţit pe cei relativ prosperi, care au beneficiat de asistenţa socială destinată celor săraci. În SUA, subvenţiile pentru locuinţe acordate celui mai bogat segment de populaţie sunt de patru ori mai mari decât sumele cheltuite pe locuinţe pentru cei mai săraci.

A avea sau a nu avea?

În plus, ponderea din venitul național a celor mai bogați 0,01% de cetățeni americani (aproximativ 16.000 de familii) a crescut de la puțin peste 1% în 1980, la aproape 5% în prezent.

Mitt Romney a trezit reacţii vehemente cu declaraţia sa că 47% dintre americanii care nu plătesc impozit pe venit se consideră victime, îndreptăţite să primească subvenţii guvernamentale. Conservatorii susţin în continuare că 40% din toate impozitele pe venituri vin de la acei 1%, care reprezintă cei mai bogaţi contribuabili şi critică guvernul pe motiv că redistribuie prea mult unor cetăţeni care nu fac nimic. Stânga, în schimb, este de părere că guvernul redistribuie prea puţin pentru că sistemul de taxare îi favorizează pe cei bogaţi.

În realitate, SUA alocă mult mai puţin decât alte ţări bogate pentru ajutoare de şomaj, dar statul cheltuieşte mult din buget pe servicii sociale, în special pe asistenţă de sănătate pentru bătrâni şi săraci. Totuşi, guvernul este ineficient în strângerea veniturilor şi le redistribuie ciudat: prea mult de la tineri la bătrâni şi prea puţin de la bogaţi la săraci, observă The Economist.

Potrivit Centre on Budget and Policy Priorities, peste jumătate din toată asistenţa socială este direcţionată către vârstnici şi aproximativ 40% este cheltuită pe asistenţă de sănătate. Aproximativ 10% din total se duce la cea mai bogată cincime de americani, aproape 60% la cele trei cincimi care reprezintă clasa de mijloc şi doar 30% la cei mai săraci.

Pentru a păstra creşterea economică şi a reduce simultan inegalităţile este nevoie, în primul rând, de atacarea monopolurilor. Mai ales statele emergente trebuie să introducă mai multă transparenţă în contractele cu statul, o legislaţie eficientă anti-trust şi să elimine distorsiunile din legislaţia muncii, scrie The Economist.

De asemenea, statele trebuie să ţină în frâu cheltuielile legate de asistenţa pentru săraci şi tineri. Cât despre statele bogate, acestea trebuie să reducă ritmul sporirii cheltuielilor pentru vârstnici prin creşterea dramatică a vârstei de pensionare şi prin cântărirea mai riguroasă a eligibilităţii acestora pentru ajutoare de stat.

Modelul suedez, de neimitat

Suedia nu mai este ţara în care egalitatea între cetățeni este aproape perfectă. coeficientul gini al Suediei pentru veniturile disponibile este acum 0.24, deci mult mai mic decât media ţărilor bogate, dar cu 25% mai mare decât era cu o generaţie în urmă. Principala sursă de egalitarism în Suedia şi în alte state scandinave este redistribuirea de către stat. Modelul său de protecţie socială includea taxe şi transferuri mari pentru multe servicii. Actuala paradigmă este centrată pe reducerea acestor taxe.

Recent, Suedia a redus taxele pe forţa de muncă cu calificări reduse. În plus, cotizaţiile la sindicate nu vor mai fi scutite de taxe. Pe de altă parte, subvenţiile, de la alocaţiile pentru şomeri, la beneficiile pentru persoanele cu dizabilităţi au devenit mai puţin generoase şi se acordă acum pe o perioadă mai scurtă şi după criterii de eligibilitate mai stricte. Această combinaţie de taxe mai mici şi de beneficii mai puţine este menită să-i încurajeze pe suedezi să muncească.

Suedia a avut succes ca economie şi datorită serviciilor ei publice de foartă bună calitate. Statul cheltuie mult mai mult decât ţările anglo-saxone pe educaţia copiilor, recrutare şi formare. Mai mult, multe şcoli sunt acum conduse independent, iar în domeniul sănătăţii managementul privat este tot mai folosit.

Acest model nu poate fi însă copiat pentru că cetăţenii sunt foarte ataşaţi de coeziunea socială şi dispuşi să plătească pentru un stat mare.

Totuşi, experienţa Suediei arată că statul bunăstării poate fi micșoratprin reducerea transferurilor şi menţinerea investiţiilor progresive în serviciile sociale, fără ca inegalităţile să crească.

În loc de o suprataxare a bogaţilor, banii ar trebui strânşi mai eficient: în economiile sărace – prin mărirea bazei de impozitare, iar în cele bogate – prin eliminarea deducerilor de care profită contribuabilii înstăriţi şi din impozite pe proprietate.

Reducerea disparităților în America Latină

Această agendă progresistă a fost deja adoptată de America Latină, care a investit în şcoli şi a pus noi condiţii pentru ajutoarele alocate celor mai săraci.

În America Latină, veniturile săracilor au crescut în ultimul deceniu, ducând la o scădere puternică a inegalităţilor. În majoritatea ţărilor din regiune, coeficientul gini din 2010 a fost mai scăzut decât în 2000.

Potrivit Norei Lustig, economistă la University of Tulane, există două cauze pentru această evoluţie.

În primul rând, numărul muncitorilor bine instruiți a crescut, la fel şi cererea de lucrători necalificaţi pe şantiere şi pentru curăţenie şi menaj.

În al doilea rând guvernele din America Latină au ajutat ţintit cele mai sărace familii, prin pensii mai generoase şi transferuri de bani condiţionate de îndeplinirea unor cerinţe, precum școlarizarea copiiilor. Potrivit unor economişti de la Banca Mondială, guvernele latin-americane cheltuiesc un procent mai mare din PIB decât SUA pentru educaţia celor mai săraci 20% de copii. Iar educaţia mai bună creşte mobilitatea socială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.10.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Criza a accelerat extracția de aur până la maximul producției anuale. Cât aur a mai rămas în pământ – cei mai mari producători

Adrian N Ionescu

Ca orice criză economică globală, cea provocată de Covid-19 a atras atenția asupra aurului ca activ de refugiu pentru marii investitori și a propulsat prețul… Mai mult

Stiri

Criza din Liban: Premierul desemnat Mustapha Adib demisionează la o lună  după numire

Vladimir Ionescu

Premierul desemnat libanez Mustapha Adib a anunţat sâmbătă că demisionează, după aproape o lună de eforturi în vederea formării unui guvern tehnocrat, transmit AFP, Reuters… Mai mult

Europa

Un start-up suedez a inventat un material care poate face inutile cablurile și bateriile în case

Iulian Soare

  Un start-up din Suedia a inventat un material foarte subțire care funcționează asemănător cu panourile solare și cu care pot fi „îmbrăcate” suprafețele din… Mai mult

Europa

Bogdan Aurescu: Lumea are nevoie de un sistem multilateral mai eficient și mai pragmatic

Iulian Soare

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a andosat Declarația privind principiile Alianței pentru Multilateralism, cu ocazia reuniunii ministeriale virtuale a acesteia, care… Mai mult

Europa

Apel al premierului Greciei către președintele Turciei: „Să dăm o șansă diplomației sau ne judecăm la Haga”

Adrian N Ionescu

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a adresat preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan apelul de a găsi împreună, pe cale diplomatică, o soluție la tensiunile declanșate de… Mai mult

Stiri

Meteorologii au extins Codul portocaliu de ploi abundente la 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti

Adrian N Ionescu

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a extins sâmbătă Codul portocaliu de ploi abundente care vor afecta total sau parţial 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti… Mai mult

Europa

Scădere severă a investițiilor chineze în Europa și America de Nord, pe fondul restricțiilor impuse de state

Iulian Soare

În vreme ce unele state dezvoltate impun reglementări mai severe investițiilor chineze directe, obstacolele chineze în fața investițiilor străine nu le-au împiedicat pe acestea să… Mai mult