Liderii PNL se întrunesc joi în ședință, pentru a discuta numirea de la Ministerul Afacerilor Interne, post rămas liber după ce Radu Stroe și-a dat demisia ca urmare a reacției instituției după accidentul aviatic din Munții Apuseni.
Acesta este subiectul anunțat oficial, dar este de așteptat să fie abordate ultimele tensiuni din interiorul coaliției de guvernământ, eventualele schimbări ale unor miniștri liberali, precum și poziția partidului față de măsura Guvernului de a facilita restructurarea creditelor pentru un număr de peste 900.000 de debitori la bănci.
Agenția MEDIAFAX a anunțat, citând surse liberale, că se pregătește numirea lui Sorin Frunzăverde la MAI și se va lua în discuție înlocuirea lui Daniel Chițoiu, de la conducerea Ministerului Finanțelor.
Remanierea ar fi trebuit discutată vineri 7 februarie, în cadrul Delegației Permanente şi al reuniunii Biroului Permanent a PNL, însă tensiunile apărute în interiorul coaliției de guvernare au devansat aceste discuții.
Pe lista miniștrilor vizați de o remaniere s-ar mai afla și Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii.
Pentru prima oară, liberalii acceptă să vorbească public și despre cererea unor membri ai partidului despre ieșirea din USL:
”Asta este: sunt un număr mare de membri care vor să continue USL şi să se rămână la guvernare şi este un număr mai mic care cred că ar fi o variantă ieşirea de la guvernare”, a spus joi Klaus Iohannis, prim-vicepreședinte an PNL, întrebat de jurnaliști.
Personal, prim-vicepreședintele PNL consideră că „sunt argumente şi de-o parte şi de alta”.
Fundalul disputei: Participarea PSD la europarlamentare pe liste cu UNPR și PC, fără PNL
Ședința de joi vine și în contextul în care PSD și-a anunțat listele pentru alegerile europarlamentare, liste pe care se află politicieni PC și UNPR, după ce mult timp PSD a discutat posibilitatea unor liste comune cu PNL.
Noua dispută din interiorul Uniunii s-a declanșat din cauza măsurii de restructurare a creditelor, anunțată luni 3 februarie, de premierul Victor Ponta, după încheierea discuțiilor cu delegația FMI – CE – BM.
Liderii PNL spun că măsura nu a fost discutată anterior în USL, și nici la întâlnirea PNL cu reprezentanții Troicii.
În ultimele zile, mai mulți liberali, precum prim-vicepreședintele Klaus Iohannis, măsura nu este una liberală, motiv pentru care nu paote fi agreată de partid.
”Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puţin surprins fiindcă este o măsură care – cel puţin aşa am înţeles eu de la televizor – a fost discutată, negociată şi acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Şi atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o şansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI şi nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată”, a declarat Klaus Iohannis, citat de MEDIAFAX.
Acuzații între liderii USL
Subiectul restructurării creditelor a provocat un nou schimb de acuzații între principalii copreședinți ai USL.
Crin Antonescu a declarat joi, pentru gandul.info: „Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea PNL cu FMI”. Întrebat de MEDIAFAX, premierul Ponta l-a contrazis: „Măsura privind reeşalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după şedinţa CSAT”.
O situație asemănătoare s-a întâmplat în decembrie 2013, când liderul PNL a susținut că nu știa nimic despre proiectul legii de amnistiere și grațiere, în timp ce președintele PSD susținea că au discutat subiectul.
Creditele restructurate
Peste 900.000 de persoane ar putea apela de acest la această facilitate, dacă doresc și dacă banca este de acord, în următoarele condiții:
Credite cu întârzieri de cel mult 90 de zile
Diminuarea ratei la credit să fie egală cu cel mult jumătate, dar nu cu mai mult de 500 lei
Banca trebuie să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată, adică cel mult doi ani.
credit fiscal în valoare de 200 de lei pe lună, timp de doi ani, ceea ce ar reduce veniturile la buget, peste doi ani, cu cel mult 0,1% din PIB.
