Nu există viitor fără Industris 4.0, iar statele care ignoră această realitate nu vor zăbovi prea mult pe hărțile economice. Există, în România, oameni lucizi care chiar fac lucruri în acest sens: dar fără o strategie națională, care să se transforme în politici publice concrete, prăpastia dintre noi și celelalte economii se adâncește.
Iar lucruri chiar se fac – o dovedesc prezentările speakerilor de la conferința organizată luni de cursdeguvernare.ro, cu sprijinul Universității Politehnice București și sub Patronajul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
”Degeba îi urmăm pe ceilalți, trebuie să facem noi pașii noștri înainte, altfel, vom implementa târziu și încet ceea ce fac ceilalți” ;
”Nu vreau să mai aud de Ministerul Economiei, ci de Ministerul Economiei digitale: e singura șansă să ținem pasul și să contăm”:
Sunt două dintre ideile formulate de speakerii evenimentului, iar ele rezumă necesitatea unui plan național care să pună în valoare potențialul și oportunitățile locale.
Notă: Ca o ironie a sorții, în intervalul de timp în care s-a desfășurat conferința, siteul ANAF a picat, a doua oară într-o săptămână. Chiar în ziua în care companiile își depuneau bilanturile lunare.
***
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica: Din păcate, problema Cercetării nu se numără printre obiectivele președinției române la Consiliul UE
În cuvântul de deschidere, Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnice București, a descris contextul dezbaterii, precizând că România traversează o ”adevărată criză a forței de muncă”.
”Avertizăm despre asta de 15 ani, văd că în sfârșit au sesizat și alții această criză. Suntem într-un dezechilibru de foarte mulți ani, repet: matematica, fizica, chimia, ingineria, sunt domenii văduvite de mulți ani. România investeste mult în cei care vorbesc, numără și îi judecă pe cei care fac și mai puțin în cei care fac. Vorbim de economie dar ne uităm, ne preocupăm, prea puțin la resursa umană. Dacă nu facem asta, nu putem vorbi de nimic. Dacă nu înțelegem actuala problemă majoră pe care o are România nu putem vorbi de transformarea economiei române”, a spus rectorul Universității Politehnice din București.
Mihnea Costoiu a menționat și bunul parteneriat pe care instituția îl are cu mediul privat: ”La noi vin companii cu mesajul următor: hai să dezvoltăm proiecte împreună. Fac și facem asta din dorința de a duce industria către acest țel- 4.0. Toți spunem că ne trebuie investiții în cercetare, să dezvoltăm România, să menținem Europa ca lider în conținut. Această luptă e ușor inegală, dacă ne uităm ce se întâmplă în Asia sau în SUA.”
Mihaela Toader: Viitorul buget al UE va fi sub semnul transferului de tehnologie și digitalizare
România va benefia de o alocare financiară consistentă în perioada 2021-2027, a precizat Mihaela Toader, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.
”Viitorul buget al Uniunii va fi sub semnul digitalizării, competitivităţii economice prin transferul tehnologic şi al pregătirii forţei de muncă pentru ceea ce înseamnă această nouă revoluţie industrială”, a precizat Mihaela Toader.
Din perspectiva fondurilor europene, autoritățile locale au început să finanțeze transferul tehnologic în 2014. Inițiativa, spune secretarul de stat, ar trebui să vină din partea mediului privat.
”Trebuie să începem să ne schimbăm puţin abordarea, să ne uităm spre mediul privat, actor care să ne spună în ce direcţie şi cum să sprijinim acest avans. Statul trebuie să susţină în primul rând forţa de muncă, să asigure oamenii care să răspundă unei economii digitale, şi trebuie să pregătim infrastructura”, a spus Mihaela Toader.
În opinia sa, poate cea mai importantă investiţie ar trebuie să fie investiţia în forţa de muncă. Europa nu mai este separată. Este un actor global, dar a rămas puţin în urmă faţă de SUA sau Asia, a punctat ea.
”Creşterea competitivităţii IMM-urilor prin cercetare, inovare şi digitalizare reprezintă politica numărul unu al noului regulament, urmată de investiţiile în forţa de muncă. Fondul Social European practic se va dubla de la aproape cinci miliarde de euro în acest exerciţiu, vom ajunge la 8,5 miliarde de euro destinate investiţiilor în capital uman”, a adăugat oficialul guvernamental.
Varujan Pambuccian: Biologia sintetică va schimba lumea, cine nu înțelege jocul acesta va ajunge dependent
Deputatul Varujan Pambuccian a explicat audienței că sunem într-o perioadă a societății umane pe care o putem denumi generic ”post IT”, care s-a născut din tehnologia informației și s-a diversificat foarte mult. ”Acum sunt dezvoltate 4 ramuri: robotica, inteligența artificială, fabricarea aditivă și biologia sintetică. Dintre toate, biologie sintetică,mi se pare că va transforma decisiv lumea”, a spus Varujan Pambuccian, care consideră că această știință ”reprezintă a doua mare revolutie agrară”.
Cu ajutorul biologiei sintetice se poate asigura necesarul de consum de carne. Tehnologia: se prelevează, ca la biopsie, o bucată din țesutul muscular, se extrag celule stem care sunt înmulțite. Avantajele: Produsul este mai sănătos, nu conține hormoni sau microbi și nu sacrifici animalul. Necesită 1% din suprafața agricolă utilizată azi pentru creșterea animalelor și doar 18% din apa necesară producției de carne, fără amprentă de carbon.
Problemele care le ridică tehnologia: 26% din forța de muncă globală poate fi disponibilizată. Pune în pericol o industrie care are global 7,3 trilioane dolari.
(Descărcați AICI prezentarea lui Varujan Pambuccian)
”Cei care nu vor intra în jocul ăsta vor ajunge dependenți , în special de SUA, China, Israel, care sunt pionieri în domeniu. Tehnologia aceasta va schimba lumea la fel cum a făcut-o prima revolutie agrară. Să nu fii în joc în ceea ce priveste hrana, să nu mai știi să produci, asta e o foarte mare problemă pe care spațiul european, de unde a plecat ideea, culmea, e o mare problemă. Producția va aparține celor care au tehnologie” a spus Varujan Pambuccian.
Adrian Curaj: Provocarea majoră este cum ne pregătim tinerii
Funcţionăm într-o lume interconectată. Este o furtună a schimbărilor, un timp al singularităţilor, al schimbărilor exponenţiale, a precizat Adrian Curaj, director general UEFISCDI.
”Provocarea majoră este cum ne pregătim tinerii, cum ne pregătim noi să nu fim împinşi de schimbare, să fim capabili să generăm schimbarea”, a declarat el.
(Descărcați AICI prezentarea lui Adrian Curaj)
”Până acum, în Europa s-au investit 40 de miliarde de euro în specializarea inteligentă a precizat Curaj. ”35% din fondurile structurale ale viitorului exerciţiu bugetar al UE vor fi colorate cu gustul de specializare inteligentă. Este o chestie la limita explorării şi în Europan. Trebuie să înţelegem că această specializare inteligentă nu o putem descoperi fără un spaţiu de testare de experiment. Nu poţi să-ţi dai seama decât făcând. Trebuie să înţelegi bineînţeles trendul”, a adăugat el.
Ionel Andrei: Revoluția industrială se va produce și în România, depinde când ne trezim…
Ionel Andrei, PhD, Quality Control and Oversight Director ELI-NP, a prezentat asistenței o parte a proiectului la care este parte- Laserul de la Măgurele, despre care a spus că, pe lângă componenta importantă de cercetare, are și misiunea de a crea noi industrii.
”Ce poate să facă ELI: și în România se va produce revoluția industrială, depinde când ne trezim. Cred că e momentul acum. ELI poate fi un model virtuos în a integra oameni, tehnologii sau industrii, ne propunem transfer de cunoaștere în beneficiul societății.”, a spus Ionel Andrei.
”Este un proiect extrem de complex, 300 milioane de euro, finanțat din fonduri structurale. Este în discutie, și va fi realizat, și un sistem de raze gamma. Deținem cel mai puternic laser din lume, este confirmat oficial. De ce este extrem de importantă această tehnologie: Poate genera tehnologii disruptive, poate fi următoarea generație de acceleratoare din lume. De aici, aplicații în medicină, tratarea cancerelor de exemplu, imagisică medicală, industria radiofarmaceutică, dar si măsurarea în timp real a combustibililor din centrale nucleare, sau radiografii…”, a spus oficialul ELI-NP.
(Descărcați AICI prezentarea lui Ionel Andrei)
Laserul de la Măgurele are o influență benefică, Ionel Andrei explicând: ”Am dezvoltat un cluster high tech, firme interesate în cercetare și aplicații. Avem un plan de dezvoltare chiar a regiunii și putem demonstra ce poate fi industria 4.0 în România”.
Ionuţ Mărgescu: La Mioveni, la fiecare 54 de secunde se produce o mașinăm ne-am propus să scădem la 48 de secunde
”La Mioveni, la fiecare 54 de secunde se produce o maşină. Până în 2020 ne-am propus să producem 75 de maşini pe oră, adică o maşină la 48 de secunde”, a arătat Ionuț Mărgescu, Black Sea IT Digital Transformation Officer la Groupe Renault.
”Am început un amplu proiect de construire a uzinei viitorului. Sunt patru axe pe care vom lucra. Prima se referă la oferirea unui loc de muncă conectat. A doua este axa de mentenanţă 4.0. Avem montaţi senzori care extrag date dintr-o parte a echipamentelor. Pe partea de logistică dorim să creăm o platformă prin care să gestionăm fluxurille împreună cu partenerii noştri, la nivelul întregii alianţe.Ultima axă pe care lucrăm sunt tehnologiile pentru a urmări maşinile şi piesele pe care le producem”, a precizat el.
(Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Mărgescu)
Toate zonele din fabrica de la Mioveni au acoperire WiFi. În uzină ”lucrează” peste 800 de roboţi în fluxul de producţie şi chiar şi roboţi colaborativi. Toţi managerii de echipă au device-uri mobile pentru a superviza şi gestiona producţia. Gradul de tehnologizare nu este unul omogen, însă, pe zona de caroserie, spre exemplu, acesta se ridică la aproape 40% a adăugat reprezentanul Renault.
Mihai Boldijar: Dorim o strategie națională pentru dezvoltarea unei industriei conectate
Noțiunea de industrie conectată a apărut după 2011- o evoluție post-criză generată de nevoia de flexibilitate, de personalizare a produselor, spune Mihai Boldijar, CEO Bosch, care speră că implementarea unei asemenea soluții este posibilă și în România.
”Cum îndreptăm România în viitor? Prin educație, politici guvernamentale coerente, cooperare consistentă public – privat – academic, infrastructură de orice fel, stabilitate, continuitate.
Ce dorim în primul rând: crearea unui consiliu consultativ pentru dezvoltarea unei strategii naționale pentru dezvoltarea unei industriei conectate. Da, implementarea e posibilă în România”, a explicat Mihai Boldijar.
(Descărcați AICI prezentarea lui Mihai Boldijar)
”Se previzionează că, în 2020, piața totală IOT (Internet Of Things- n. red.) va atinge 250 miliarde dolari. Bosch a vândut, în 2018, 52 milioane produse conectate/conectabile. Am implementat sisteme în România în 2 fabrici, la Cluj și la Blaj, orice e interesat poate vizita fabricile naostre. Soluțiile vor avea efect mare în piața muncii, va conduce la sistemul de muncă 4.0.: echipe inteligente om/mașină. E nevoie de competențe tehnice și sociale. Trebuie să ne gândim cum le dezvoltăm pentru generațiile care vin. Există un decalaj pe piața muncii între necesități si disponibilități. La nivel european este deficit de 850.000 de specialisti IT. Ar trebui făcut ceva repede: politici guvernamentale, educaționale și de resurse umane. E foarte importantă colaborarea între mediul academic, instituții publice și mediul privat”, a mai spus Mihai Boldijar.
Bianca Muntean: Cererea de digitalizare este mică
România nu stă prea bine în ceea ce privește cererea de digitalizare, este de părere Bianca Muntean, director executive la Transilvania IT Cluster, adăugând că firmele IT trebuie să se implice în eforturile de educare și promovare a revoluției 4.0.
”IMM-urile, chiar dacă sunt la curent cu beneficiile aduse de tehnologizare, poate nu au resursele la îndemână care să le permită digitalizarea afacerilor”, a precizat ea.
Dintr-un studiu realizat de clujeni reiese că cele mai importante beneficii numite de companii în ceea ce privește implementarea noilor tehnologii sunt: optimizarea procesului de producţie, îmbunătățirea comunicării cu angajaţii şi clienţii lor, dar şi creșterea eficienței. Există şi sceptici. 27% cred că digitalizarea nu le-ar aduce niciun avantaj.
(Descărcați AICI prezentarea Biancăi Muntean)
Piedicile pe care aceste companii ne-au numit au fost lipsa de experienţă a angajaţilor, dar şi costurile foarte mari. ”Aceste costuri nu sunt corect percepute. Au impresia că sunt mai ridicate decât sunt în realitate”, spune Muntean.
Anul trecut, costurile cu digitalizarea s-au ridicat, în medie, la 12% din cifra de afaceri, mai reiese din studiul citat, companiile mari fiind cele mai active din acest punct de vedere.
Andrei Kelemen: Există o nevoie imensă pentru digitalizare, pentru educație timpurie
Andrei Kelemen- Cluj IT Cluster – a admis că în industria IT românească ”e foarte mult outsourcing, însă parcurgem un proces accelerat de transformare”. Exemplul firesc: Cluj Napoca, descris de Andrei Kelemen drept ”o concentare de resurse, dar mai întâi e hub educațional. Suntem cel mai vechi hub, înființat în octombrie 2012, ajuns azi la peste 45 de membri, de tip ONG, și 8 universități.”
(Descărcați AICI prezentarea lui Andrei Kelemen)
Contextul european, spune Andrei Kelemen, este unul favorabil: Peste 400 milioane de euro alocate pe proiecte în actualul exercțiu de programare. Comisia Europeană promovează acest concept, există 10 state membre care au strategie în domeniu, dar România nu are. ”Context național este și mai favorabil, este nevoie imensă de intervenție: pentru digitalizare, pentru creșterea gradului de adoptare /utilizare tehnologii, nevoie de educație timpurie. Avem un proiect- test, curricule asociate cu echipamente pe care le pune la dispoziția comunităților pentru meseriile viitorului Work 4.0.”, a anunțat Andrei Kelemen.
Alexandra Enache: Îmbătrânirea populației va crește cererea de specialiști
MEDIjobs este o platformă dezvoltată de Catrinel şi George Hagivreta care ajută specialiştii medicali să îşi găsească un loc de muncă în funcţie de competenţele profesionale şi de aşteptări.
”Am observat că procesul de recrutare a unui medic poate dura uneori luni sau chiar ani. Îmbătrânirea populaţiei va creşte pe viitor cererea de specialişti”, a explicat Alexandra Enache, de la MEDIjobs.
(Descărcați AICI prezentarea Alexandrei Enache)
Compania folosește un mecanism de machine learning care recomandă candidaţi în funcţie de background, aspiraţii şi trăsături de personalitate.
În ultimii trei ani 26.000 de specialişti medicali şi-au făcut cont pe platformă. ”Avem peste 150 de clienţi corporate, atât clinici private cât şi angajatori din domeniul public. Lunar încheiem în medie 30 de procese de recrutare”, a adăugat Enache.
Ionuț Țața: Dacă nu schimbăm ceva, vom fi mereu la coada clasamentului în UE la digitalizare
Ionuț Țața, ALT Brașov Cluster, a pledat la rândul său pentru transformare digitală: ”La nivelul UE, IMM au cel mai redus nivel de digitalizare.”
”Politica Comisiei Europene este destul de ambițioasă, Comisia pune la cale finanțări, dar dacă stăm la coadă și păstrăm regula, vom fi în același loc, adică ultimii din Europa. Cred că e nevoie să facem altfel, să ieșim odată din această coadă”, a spus Ionuț Țața, care a prezentat proiectele Clusterului din Brașov, dar și obstacolele birocratice cu care se confruntă: ”Potrivit Comisiei Europene, noi ar trebui să dovedim că avem 3 proiecte implementate prin finanțare regională, ca să putem avea acces direct la fonduri. Noi nu avem cum să arătăm pentru că nu s-au întâmplat, au întârziat să fie disponibile în România. Ne încurcă un pic pentru că ne taie accesul la oportunități de finanțare.”
(Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Țața)
”Pentru Regiunea Centru am construit un plan de acțiune. IT-ul se conectează cu manufacturare, ci IHealth, cu Smart City. Am lansat o inițiativă de politică publică anul trecut, sper să putem realiza asta. Am pus la cale 2 proiecte: Smart City living lab, proiect de testare a produselor noastre, sau ale altora. Și un incubator industrie 4.0, unde să avem o linie de fabriecație model, cu automatizare completă”.
Alin Daniel Iftemi: Blockchain este o tehnologie controversată pentru că e greu de înțeles
Blockchain este o tehnologie controversată. Se face o mare confuzie între tehnologia blockchain şi aplicabilitatea ei. Monedele virtuale sunt o aplicabilitate a ei, a punctate Alin Daniel Iftemi, technical director la Modex Tech.
Modex a înfiinţat o academie online unde publică diferite cursuri despre blockchain, atât tehnice cât şi nontehnice, de informare sau de business. ”Am construit şi un hub în care orice programator este binevenit. Pe viitor vrem să pregătim şi niste mecanisme de certificare, precum şi parteneriate cu universităţi pentru a introduce aceste tehnologii în şcoli”, a arătat Iftemi.
(Descărcați AICI prezentarea lui Alin Daniel Iftemi)
Pentru companii, firma oferă consultanţă în ceea ce priveşte informarea şi analiza de business, ”să înţeleagă dacă blockchain este pentru ei şi le poate aduce un oarecare profit un viitor”, a adăugat el.
Cosmin Marinescu / Trebuie să facem pasul înainte, căci a-i urma pe ceilalți nu mai e o opțiune: vom implementa târziu și încet
Cosmin Marinescu – Lummetry, a vorbit despre Inteligența Artificială ca aplicație de business. ”Credem în conceptul de inteligență colborativă om/mașină. Suntem o companie data science, noi intervenim în procesul de modelare al datelor. Concret: intervenim între date și insighturi de business. Suntem o echipă de 12, dintre care 7 facem cercetare industrială”, a explicat Cosmin Marinescu.
Compania sa a dezvoltat și implementat soluții bazate pe analiză predictivă a datelor sau a fluxurilor video.
(Descărcați AICI prezentarea lui Cosmin Marinescu)
Din această ultimă categorie- Lummetry VAPOR este un proiect finanțat cu fonduri europene specializat în analiză video. Alte patru proiecte sunt folosite în industria de retail: din lista de milioane de tranzacții un sistem identifică nevoile clienților, identifică un comportanment de cumpărare, pasul următor va fi o predicție a stocurilor.
Cosmin Marinescu a mai prezentat și ALLEN, primul din România capabil să converseze pe domeniul medical în limba română.
Gabriel Voicilă: A investi într-o singură tehnologie nu mai e suficient ca să fii lider
Majoritatea directorilor executivi consideră că tehnologia va afecta felul în care vom face afaceri, a precizat Gabriel Voicilă, partener servicii de Consultanță în Tehnologie, PwC Romania.
”Noi am identificat opt tehnologii relevante: AI, realitatea augmentată, blockchain, IoT, imprimare virtuală, robotică, drone şi ralitatea virtuală. Majoritatea organizaţiilor de business au planuri în derulare vizavi de implementarea lor”, a precizat el.
(Descărcați AICI prezentarea lui Gabriel Voicilă)
Un studiu realizat de compania de consultanță arată că a investi într-o singură tehnologie nu mai este suficient. Ca să fii lider sau ca să fii înaintea avansului tehnologic e nevoie de o convergenţă. Atunci apar schimbările explozive.
”În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, SUA şi China sunt lideri. Acest decalaj se va accentua indiferent de creşterea cererii pentru IA, iar ţări precum România ar putea, prin aplicarea unor politici care să transceadă de la sectorul privat la sectorul public, o parte din handicap”, a mai adăugat Voicilă.
Dorin Șaramet: Există o ruptură între producție și școală
Lingemann Logistic System este înființată în 2008, companie specializată în aprovizionarea producătorilor industriali.
Reprezentantul său, Dorin Șaramet, a afirmat: ”Există o ruptură între producție și școală” și a exprimat scepticism că România va trece foarte rapid la conceptul de industrie 4.0.
”Nu există profesori specializați, nu există manuale. Spunem că firmele nu se digitalizează, păi nu au bani pentru asta din cauză că sunt foarte mari costurile”,a spus Dorin Șaramet, care a povestit și o experiență personală: ”Eu am făcut un master la Brașov acum 2 ani și firma a sponsorizat facultatea cu un wireless. Acum 2 ani. Și vorbim de industrie 4.0…..”
(Descărcați AICI prezentarea lui Dorin Șaramet)
”Mai este și o chestiune care ține de principiu: dacă vrei să faci ceva dar nu ai cum, trebuie să insiști. Nu cred că dacă te duci la Bosch și le zici că vrei să colaborezi cu ei, că poți face ceva, dar pentru asta ai nevoie de o mașină nu vă ajută nimen. Vă spun eu, Bosch o să își aducă mașina. Hai să facem asta, să insistăm în loc să zici: aici nu pot să fac nimic, și să pleci din țară. Vă spun eu, dacă vrem, se poate și în România”, a încheiat Dorin Șaramet.
Mihai Matei: Digitalizare nu înseamnă emiterea de bonuri electronice pentru ghișeu. Digitalizare înseamnă fără drumuri și fără hârtie
Mihai Matei, CEO Essensys, reprezentant ANIS, este un sceptic: ”Vorbim de rachete și noi n-avem căruță. Este un clivaj între mediul privat și stat. Noi avem 20% dintre copii cu vârstă de liceu care nu merg la școală și mediul privat face eforturi să rezolve chestiunile astea. Facem cât de curând 30 de ani de la revoluție și cred că nu suntem departe de momentul ăla din punct de vedere al digitalizării statului”.
Argumentele lui Mihai Matei: ”Orice interacțiune cu statul presupune hârtii. Digitalizare NU înseamnă bonuri electronice la ghișeu, formulare scanate, copii scanate, că funcționarii au computere la ghișeu. Avem zeci de ani și miliarde euro cheltuite pe digitalizare, toate aproape eșuate. Digitalizare înseamnă fără drumuri și fără hârtie. Frustrarea e aceeași și pentru funcționari, și pentru cetățeni”.
(Descărcați AICI prezentarea lui Mihai Matei)
Ce se poate face: ”Totul online și, mai ales, automatizat. Pierdem enorm de mult timp, facem eforturi și nu în locul în care contează. Avem o problemă cu forța de muncă, da. Cum supraviețuim? Cum facem mai mult și mai bine cu oameni mai puțini și mai slab pregătiți? Prin digitalizare. Cred că prima măsură e Identitatea Digitală. Să fie dată de la început, de la naștere. Ar fi aplicabil și la persoane fizice și juridice. Tehnologiile există, e simplu de implementat, trebuie doar viziune și voință politică să îl faci. Ghișeul.ro e un punct bun de plecare, dar nu e suficient- trebuie dezvoltat.”
Altă măsură propusă de Mihai Matei: interfețe programate pentru toate aplicațiile publice, să nu mai transporte cetățeanul informație între instituții.
Manuela Catrina: Trebuie să înțelegem că digitalul este despre transformare, în zona administrației avem nevoie de politici
Pe zona digitală România și-a conturat patru priorităţi în colaborare cu piaţa şi cu zona neguvernamentală: inovarea, unde intră toată zona de noi tehnologii; securitatea cibernetică, încercând să nişăm o zonă de excelenţă în România; competenţe digitale gândite nu doar pentru zona de excelenţă, dar şi ca instrumente de incluziune şi femei în tehnologie, a arătat Manuela Catrina, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI).
”Cred că ceea ce noi nu am făcut în România este să înţelegem că digitalul nu este despre digital, ci despre transformare. Pentru a reuşi să facem această transformare în zona administraţiei publice avem nevoie de mai multe lucruri decât doar de platforme. Avem nevoie de oameni, de politici şi abia apoi de plaforme”, a precizat Catrina.
În opinia sa, dacă în ceea ce privește calificarea forței de muncă s-au făcut o serie de progrese, administrația are mult de lucrat în zona de procedure.
”Cu siguranţă structura de administrare trebuie să se schimbe în substanţă în aşa fel încât să fie adaptată noilor tehnologii. Noi în România avem probleme de procese”, a spus oficialul MCSI.
Cristian Brașoveanu: Inteligența Artificială este o prioritate pentru UE
Cristian Brașoveanu, Programme Officer – Robotics and Artificial Intelligence, DG Connect, Comisia Europeană, a prezentat eforturile europene depuse pentru dezvoltarea proiectelor AI în statele membre și noile inițiative UE în domeniu.
Între prioritățile UE în perioada 2021-2027 enumerate de Cristian Brașoveanu se află:
- cercetare și inovare
- îmbunătățirea rețelei paneuropene a centrelor de excelență în domeniul IA
- sprijinirea adoptării IA de către organizații din toate sectoarele
- centre suplimentare de inovare digitală, facilități de testare și experimentare
- exploatarea achizițiilor comune în domeniul inovării pentru utilizarea și dezvoltarea IA
- centru de asistență pentru partajarea datelor
Oficialul Comisiei Europene a oferit detalii legate de un proiect mai nou: AI4EU – Platforma europeană de Inteligență Artificială la cerere. Obiectivele proiectului sunt dezvoltarea unui ecosistem IA european reunind toate cunoștințele, algoritmii și resursele disponibile și unificare, care să facilitând activități comune pentru cercetare, inovare și afaceri în IA.
Fondurile alocate: 20 milioane euro în total pentru trei ani (2019-2021).
Urmărește-ne pe Google News
