Alegătorii elvețieni par pregătiți să aprobe propuneri de introducere a unei taxe minime globale pentru întreprinderi și a unei legi care vizează reducerea consumului de combustibili fosili și atingerea emisiilor zero până în 2050. Un referendum cu aceste două teme a fost organizat duminică, iar proiecțiile postului public SRF citate de Reuters arată că mai mult de jumătate dintre elvețieni vor aceste legi.
Proiecțiile, bazate pe voturile numărate, au arătat că 88% dintre cei care au votat la referendumul național de duminică susțin majorarea impozitului pe afaceri la cota minimă globală de 15% (de la 11% ăn prezent), în timp ce 55% au susținut legea climei.
Companiile străine cu sediul în Elveția apreciază decizia
În 2021, Elveția s-a alăturat celor aproape 140 de țări care au semnat un acord cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru a stabili o rată minimă de impozitare pentru marile companii, o mișcare care vizează limitarea practicii de transferare a profiturilor către țările cu impozitare scăzută.
Elveția găzduiește birourile și sediile a aproximativ 2.000 de companii străine, inclusiv Google (GOOGL.O), precum și a 200 de multinaționale elvețiene, precum Nestle (NESN.S). Deși toate ar fi afectate, grupurile de afaceri au salutat gradul de certitudine pe care l-ar aduce noua taxă, chiar dacă Elveția și-ar pierde o parte din atractia fiscală scăzută.
Chiar și cu această majorare, Elveția va avea în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri ale impozitului pe profit din lume, iar propunerea, estimată a aduce 2,5 miliarde de franci elvețieni (2,80 miliarde dolari) pe an în venituri suplimentare, a fost susținută de grupurile de afaceri, majoritatea partidelor politice și de publicul larg.
Legea climei, propusă acum într-o formă modificată față de cea respinsă în 2021, a stârnit multe dezbateri.
Susținătorii susțin că legea este un minim pe care o țară bogată trebuie să-l facă pentru a-și dovedi angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Oponenții spun că legea va pune în pericol securitatea energetică a țării.
