Serbia este țara din Europa Centrală și de Est (ECE) cea mai vulnerabilă la influența rusă și chineză, iar România, cel mai puțin afectată, conform unui amplu studiu realizat de organizația Globsek din Bratislava și susținut de Departamentul de Stat al SUA. O analiză AFP arată cum exploatează Rusia crizele din Europa pentru a impune negocieri și a-și exercita influența.
Studiul analizează situația din opt țări din regiune: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia și Slovacia, scrie ediția de la Skopje Nezavisen (Independent), citată de Rador.
Serbia ocupă primul loc, cu 66 de puncte, urmată de Ungaria, cu 43 de puncte.
A treia țară, ca vulnerabilitate la influența rusă și chineză este Bulgaria, cu 36 de puncte. Urmează Muntenegru (cu 33 de puncte), Cehia (28), Slovacia (26), Republica Macedonia de Nord (25).
România, cu 18 puncte, este cel mai puțin supusă unei influențe străine.
Macedonia de Nord este cea mai rezistentă la influență străină, dintre toate statele din Balcanii de Vest. Forțele pro-occidentale de acolo sunt cei mai mari factori de schimbare pozitivă și reformă. Cu toate acestea, societatea macedoneană se caracterizează prin polarizare în tabere politice antagonice și, prin urmare, rămâne vulnerabilă la influența externă.
Cum exploatează Rusia slăbiciunile Europei
Rusia exploatează o serie de crize regionale, precum afluxul de migranţi din Belarus, pentru a-i provoca pe europeni, a-i constrânge să negocieze şi a-şi impune influenţa, scrie AFP într-o analiză preluată de Agerpres.
Degradarea relaţiilor Europei cu Moscova şi izolarea acesteia din urmă nu îi lasă nicio alegere lui Vladimir Putin în afară de confruntare, consideră Aleksandr Baunov, centrul Carnegie.
„Kremlinul este perceput ca un partener toxic şi nu-i rămâne decât tactica de a provoca frică Occidentului pentru a-l constrânge să negocieze”, afirmă analistul. În acest scop, el profită de crize „pentru a face din ele subiecte de negociere”, precum criza refugiaţilor sau furnizarea gazului.
Vladimir Putin „îşi bazează politica externă pe oportunităţile care se prezintă, precum în Orientul Mijlociu sau în Africa”, a subliniat un diplomat european pentru AFP.
Dar dincolo de acest oportunism „există o veritabilă dorinţă de a controla progresiv tot ce are legătură cu vecinătatea apropiată, în special în fostele republici sovietice”, a adăugat diplomatul, specialist în Rusia.
În contextul în care Minskul este acuzat că a orchestrat un aflux de migranţi din Orientul Mijlociu la frontiera cu Polonia, „stăpânul” de la Kremlin a refuzat să intervină şi a îndemnat Europa să reînnoade dialogul cu Aleksandr Lukaşenko.
„De ce ar trebui să-l oprească Rusia pe Lukaşenko, care a găsit modul lui de a ieşi din criza relaţiilor sale cu europenii, care nu îl recunosc?”, întreabă Fedor Lukianov, redactor şef al Russia in Global Affairs.
„Occidentul, care a făcut din Lukaşenko un paria, este astăzi constrâns să negocieze cu el”, a întărit Aleksandr Baunov, din filiala rusă a centrului Carnegie; spre marea nemulţumire a Varşoviei, care a denunţat joi orice tentativă de a „legitima” regimul bielorus.
Nu este o strategie elaborată, ci bazată pe exploatarea imediată a oricărei vulnerabilități
Pe un alt teren, în Mali, unde Franţa şi-a redus forţele, Moscova îşi avansează pionii întărind cooperarea militară cu Bamako, folosindu-se de grupul privat rus de mercenari Wagner, deşi Moscova dezminte orice legătură cu acesta, comentează AFP.
„În faţa influenţei ruse în Africa, Europa nu a găsit încă un răspuns eficient”, recunoaşte diplomatul european care a discutat cu France Presse.
În sfârşit, în contextul susţinerii Kievului de către occidentali, Moscova îşi arată muşchii şi întreţine tensiunea cu mişcări de trupe „importante şi neobişnuite” la frontiera ucraineană.
Această tactică nu ţine totuşi de o strategie elaborată, potrivit experţilor, care văd în ea mai degrabă o exploatare de către Kremlin a slăbiciunilor europenilor.
Vladimir Putin, la reuniunea șefilor diplomației ruse: Tensiunea creată în țările occidentale de avertismentelor noastre trebuie menținută
Avertismentele Moscovei din ultimii ani la adresa ţărilor occidentale au avut efect şi au generat o „anumită tensiune” în rândul partenerilor, iar pentru a nu le veni ideea să provoace vreun conflict inutil pentru Rusia, această stare trebuie menţinută, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, adresându-se ministrului său de externe Serghei Lavrov, potrivit media oficiale ruse RIA Novosti, Vesti-24 şi RBC, preluate de Agerpres.
„Avertismentele noastre din ultimul timp se fac totuşi simţite şi produc un anumit efect. O anumită tensiune s-a instalat acolo. (…) Este necesar ca această stare să persiste cât mai mult timp pentru ei, ca lor să nu le treacă prin minte să provoace vreun conflict inutil la frontierele noastre de vest. Nu avem nevoie de conflicte”, a afirmat Putin la reuniunea Colegiului Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, citat de RIA Novosti.
În ultimii ani, ţările occidentale au început să ţină cont de preocupările şi avertismentele Rusiei, spre deosebire de perioada „extinderii NATO” spre Est, când opinia Moscovei era ignorată, a subliniat şeful statului rus, potrivit RBC, care menţionează că transcriptul alocuţiunii lui Putin la Colegiul MAE rus a fost postat pe site-ul web al Kremlinului, unde poate fi consultat.
Adresându-se ministrului de externe Serghei Lavrov, preşedintele rus i-a cerut să caute să obţină din partea Occidentului „importante garanţii de securitate pentru Rusia pe termen lung pe flancul vestic”.
„Este imperativ (…) să încercăm ca Rusiei să-i fie oferite garanţii serioase pe termen lung pentru a ne asigura securitatea în acest domeniu”, a insistat Putin, argumentând necesitatea unor astfel garanţii prin tensiunea politico-militară actuală: manevre NATO în apropierea graniţelor ruseşti, furnizarea de arme letale Ucrainei, ignorarea „liniilor roşii” stabilite de Kremlin
