marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 mai, 2018

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul trimestru din anul curent un deficit de 967 milioane euro, cu ceva mai mult de 25% peste cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Minusul  înregistrat pe partea de bunuri s-a majorat cu 22% şi a urcat la 2.583 milioane de euro, în timp ce plusul adus de segmentul de servicii a crescut cu 5%, până la 1.188 milioane de euro.

Soldul pozitiv al serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor s-a menţinut aproape la acelaşi nivel ( 643 milioane euro faţă de 640 milioane euro), în timp ce serviciile de transport au adus un plus cu patru procente mai însemnat (877 milioane euro faţă de 834 milioane euro), fiind principala sursă de echilibrare a deficitului cronic pe partea de mărfuri.


Din păcate, pe fondul unor încasări în uşoară scădere şi a creşterii semnificative a plăţilor (-2% pe credit faţă de +20% pe debit, pe parcursul primelor trei luni din an faţă de aceeaşi perioadă din 2017), soldul cronic negativ din turism s-a majorat cu 82% ori comparativ cu anul anterior, de la -163 milioane euro la -297 milioane euro.

Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, evoluţiile au fost pozitive. Deficitul consemnat la începutul anului trecut de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a scăzut cu peste 40%, ( de la -797 milioane euro la doar -464 milioane euro).

Pe segmentul veniturilor secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a crescut cu 12%. Cu toate acestea, trebuie remarcat că sumele trimise în ţară au fost în uşoară scădere (de la 764 milioane euro la 755 milioane euro), creşterea de sold provenind din diminuarea remiterilor făcute din România către exterior ( de la 516 milioane euro la 478 milioane euro).

Investiţiile străine au bătut pasul pe loc

În premieră după mai mulţi ani de scădere continua, soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților a crescut cu 12% în luna martie 2018 şi a ajuns după primele trei luni ale lui 2018 să se situeze uşor peste nivelul de la finele anului trecut (2,62 miliarde euro la 31.03.2018 faţă 2,60 miliarde euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de 656 milioane de euro.


Investițiile directe ale nerezidenților au crescut în intervalul ianuarie-martie din acest an cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (1.378 milioane euro faţă de 1.137 milioane euro). Din acestea, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 1.606 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea negativă de 228 milioane euro (per total, filialele şi-au creditat firmele-mamă).

Datoria externă totală a crescut în primele trei luni ale lui 2018 cu 2,2% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 95.527 milioane euro. Trendul de creştere reluat după 2015 duce spre nivelul existent în 2013. Plățile aferente datoriei externe au însumat 17,18 miliarde euro.

 

De remarcat diferenţa marcată de ritm de creştere între cele două componente ale datoriei externe, cu valoare triplă pe partea de datorie pe termen scurt (+4,3%) în raport cu obligaţiile suplimentar asumate pe termen lung (+1,4%). Precum şi valoarea de peste două miliarde euro datorie acumulată în plus pe doar trei luni, comparativ cu 2,88 miliarde euro pe întreg anul 2016 sau doar 567 milioane euro în 2017

 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 14,2%, în creştere faţă de finele lunii precedente (13,5%) dar mult sub nivelul de 23,9% din anul 2017, valoare, la rândul ei, mult sub cele 30% consemnate în 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni  (5,4 luni), acelaşi nivel ca la finalul anului trecut.

Din păcate, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung), a continuat tendinţa de scădere, vizibilă în tabelul următor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: