Deficitul comercial pe primele unsprezece luni din 2016 a fost de 8.769,9 milioane euro, cu circa 22% mai mare decât în aceeași perioadă a anului anterior.
Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate s-a menținut sub cota de 90% dar evoluțiile mai bune din ultimele luni vor permite, foarte probabil, evitarea depășirii pragului psihologic de 10 miliarde euro deficit comercial.
Pe primele unsprezece luni din 2016, importurile au crescut într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (6,9% față de 4,8%, la valori exprimate în euro), dar ecartul s-a mai atenuat pe parcursul ultimelor trei luni.
De remarcat inversarea la limită a raportului dintre fluxurile comerciale (+11,7% la exporturi față de +11,6% la importuri).
Valorile comunicate periodic de INS au fot revizuite pentru primele zece luni ale anului 2016 și prezentate ca estimare pentru luna noiembrie, astfel încât situația la zi se prezintă după cum urmează:
Se poate observa ușor depășirea pragului de 5 miliarde euro exporturi în fiecare dintre ultimele trei luni pentru care s-a finalizat prelucrarea datelor. Chiar dacă, simultan, și importurile s-au majorat la peste 6 miliarde euro, rezultatul per total a fost mai bun decât cel înregistrat în august. Singura lună când schimburile comerciale la un nivel mai scăzut au generat cel mai mare deficit comercial, de peste un miliard de euro.
Peste 5% din PIB, neacoperite de producția internă
Raportând valoarea soldului negativ din schimburile externe de mărfuri la PIB preliminat pentru anul în curs rezultă deja un minus de peste 5% din PIB. Chiar dacă rezultatul final pe 2016 nu va atinge cota de minus zece miliarde de euro, avem în acest indicator măsura incapacității producției interne de a se adapta la cererea internă stimulată prin creșterea veniturilor.
Schimburile cu țările din UE au fost de circa 40 miliarde de euro la export (75% din total exporturi) și aproape 48 miliarde euro la import (77% din total importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 13 miliarde euro (25% din total exporturi) și importuri de 14 miliarde euro (23% din total importuri).
70% din deficitul cronic provine din industria chimică
În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+1,55 miliarde euro), anulat însă de minusul de aproape 2 miliarde de euro înregistrat la alte produse manufacturate.
Alt miliard din deficit a venit din schimburile de produse agroalimentare și încă 1,6 miliarde pe zona de combustibili și lubrifianți.
Dar nu acestea sunt problemele structurale care afectează decisiv comerțul exterior și determină un deficit cronic ci partea de produse chimice și conexe acestei ramuri industriale, altădată aducătoare netă de valută. 70% din deficitul la nivel național provine din capacitățile lăsate în paragină ale industriei chimice.
Motiv pentru care suntem nevoiți să importăm acum cu peste șase miliarde de euro peste ceea ce exportăm în domeniu. Șansele unei reveniri sunt practic nule, date fiind investițiile imense care ar fi necesare în retehnologizare, inclusiv pentru protecția mediului înconjurător, adică partea care nu a fost respectată sistematic în mai toate contractele de privatizare.
