Surpriză la ”gradul de conformare fiscală”: Moldova are rezultate mai bune decât regiunile bogate

”Indicatorii de performanță” ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nu arată prea bine nici după standardele instituției, cu atât mai puțin după necesitățile bugetului general consolidat – reiese din rapoartele oficiale ale Fiscului. În condițiile în care veniturile bugetare au fost în primele nouă luni din 2019 cu 21 de miliarde mai mici decât cele programate, iar deficitul va depăși cu certitudine ținta de 3% din PIB, ANAF continuă să se lupte cu ”gradul de conformare”, lupta împotriva evaziunii fiscale fiind un obiectiv menționat fugitiv în rapoartele instituției.

Gradul de conformare voluntară la plată a scăzut în primul semestru al acestui an la 86%.

Deși majoritatea direcțiilor regionale au reușit să facă progrese în acest sens, pașii înapoi de la București, respectiv de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) au tras în jos scorul general.

În Capitală, gradul de conformare la plata obligațiilor fiscale a scăzut la 83,3%, de la 84,1% în primul semestru din 2019, iar în cazul marilor contribuabili la 90,6% (de la 91,2%).

Cele mai bune progrese la acest indicator s-au înregistrat la direcția regională de la Iași (care reunește județele din nord-estul României, respectiv Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui), unde gradul de conformare a înregistrat un salt de 1,3 puncte procentuale în ultimul an.

Astfel, contribuabilii din regiunea de nord-est s-au dovedit mai buni platnici decât cei din regiuni cu un nivel de trai mai ridicat.

Costul colectării a scăzut în primele șase luni ale acestui an la 10.266 de lei cheltuiți / un milion de lei venituri bugetare nete, de la 10.922 în primele șase luni din 2018. Însă acesta este peste nivelul din 2015, când ANAF reușea să aducă la buget venituri de un milion de lei cheltuind 10.246 de lei.

Amânarea TVA la rambursare – metoda de-a distorsiona deficitul real: deconturi la termen de 33% față de dezideratul de 100%

Gradul de soluționare în termen a deconturilor negative de TVA cu opțiune de rambursare a fost de doar 33,6%, în condițiile în care ANAF își stabilise o țintă de 100%.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

Întârzierea rambursărilor de TVA reprezintă o metodă des folosită de guverne pentru a ”cosmetiza” situația reală a veniturilor bugetare.

Rata de colectare a arieratelor a fost de 20%, nivelul planificat fiind de 37%.

114,1% vs. 95,7%

În raportul de activitate pe primul semestru al acestui an, ANAF bifează realizări de 114,1%, respectiv o creștere a veniturilor colectate de 14,1% față de primul semestru din 2018.

Un indicator mai relevant este însă nivelul realizărilor raportat la nivelul programat. Astfel, la începutul anului, Ministerul Finanțelor a cerut Fiscului venituri fiscale de 75,7 miliarde de lei. În realitatea, acestea au fost cu 3,2 miliarde mai mici, adică un grad de realizare a programului de 95,7%.

Doar la capitolul TVA, ANAF a ratat ținta cu 2,8 miliarde de lei în primele șase luni ale anului.

ANAF și veniturile României 

O primă consecință a lipsei de rezultate a ANAF o reprezintă nivelul foarte redus al veniturilor fiscale din România, al doilea cel mai redus din UE, după cel din Irlanda. În 2018, veniturile fiscale au fost de doar 26,7% din PIB, cele mai reduse din istorie, potrivit datelor Eurostat.

Media europeană este de 40,1%, iar statele din regiune (Polonia, Ungaria) depășesc România cu cel puțin zece puncte procentuale din PIB.

(Citiți și: ”Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite”)

Specialiștii au atras atenția, în repetate rânduri, că diferențele provin doar parțial din nivelul taxelor, ceva mai ridicat în regiune decât în România.

Alte motive ale nivelului redus al veniturilor fiscale îl reprezintă tot baza legislativă:  excepțiile, derogările și tratamentele preferențiale din Codul Fiscal. La acestea se adaugă și slaba activitate a ANAF în privința TVA:

Deficitul de încasare a TVA de 36% a plasat România, pentru al cincilea an consecutiv, pe locul fruntaș în clasamentul publicat de Comisia Europeană (CE).

Dacă am reduce acest GAP la nivelul celui din Bulgaria (de 11,8%) am câștiga venituri bugetare suplimentare de 3,7 miliarde de euro, potrivit calculelor economistului Ionuț Dumitru.

Bulgaria însă, spre deosebire de România, a încheiat un amplu program de restructurare a Fiscului, program pe care autoritățile de la București l-au început și ele, dar apoi l-au, nu înainte de a cheltui niște bune milioane de euro pentru consultanță.