Summit NATO la Bruxelles: liderii statelor membre ale Alianței vor adopta luni documente menite să scoată alianța din criza de indentitate pe care o traversează de câțiva ani. La reuniunea NATO – organizată între summitul G7 și un summit UE-SUA – urmează să fie adoptată agenda de reforme NATO 2030 și să fie revizuită politica de apărare cibernetică.
Într-un document separat, liderii vor decide moduri de a crește rezistența NATO la amenințări emergente și vor aproba un nou plan de acțiune privind schimbările climatice și securitatea.
Draftul de comunicat final al reuniunii, consultat de Euractiv, arată:
NATO și relațiile cu Rusia și China
Prioritate politică a președintelui Biden, relația cu China va fi descrisă în comunicatul NATO într-un limbaj mult mai puternic decât până acum, liderii Alianței urmând să sublinieze „divergența tot mai mare între politicile coercitive de la Beijing și valorile noastre”.
Surse diplomatice au declarat pentru Euractiv că, în vreme ce Washingtonul presează pentru utilizarea unui limbaj mai dur, europenii sunt reticenți în a pune Moscova și Beijing ”în aceeași oală” și insistă pentru a descrie Rusia drept o ”amențințare”, iar China drept o ”provocare”.
Poziția europeană este însă divergentă, cei 14 membri NATO foste state comuniste sau balcanice sunt apropiate de poziția americană în ceea ce privește China și cred că numai SUA le poate garanta securitatea în fața unei Rusii agresive.
În ceea ce privește Rusia, liderii NATO vor admite că Moscova ”pe lângă activitățile sale militare, a demonstrat de asemenea că aplică un model de acțiuni hibride împotriva aliaților și partenerilor Alianței, inclusiv prin împuterniciți”
Relația cu Turcia
Declarația finală a liderilor NATO va include foarte probabil o referire la nevoia de consultări sporite între aliați și de o mai mare responsabilitate atunci când vine vorba de conflicte interne.
„Ne angajăm să consolidăm consultările atunci când securitatea sau stabilitatea unui aliat este amenințată sau când valorile și principiile noastre fundamentale sunt în pericol”, va transmite comunicatul, fără a specifica care ar fi amenințarea internă sau externă.Dar, scrie Euractiv, toată lumea se va gândi automat la tensiunile dintre Turcia și Grecia.
Un alt paragraf urmează să solicite tuturor forțelor străine să se retragă din Libia. Ankara a ridicat obiecții, deoarece vrea să păstreze trupe în țară, au spus Euractiv surse diplomatice. Franța s-a opus unui astfel de scenariu, poziția SUA a rămas ambiguă, aparent să nu nemulțumească Turcia.
Consolidarea relațiilor/parteneriatelor alianței
Liderii NATO vor sublinia și dorința de a aprofunda dialogul și cooperarea practică cu partenerii de alianță, inclusiv cu UE și cei din zona Indo-Pacific (Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud).
Potrivit surselor diplomatice, Turcia a încercat insistent să elimine paragraful în care se cere consolidarea relației UE-NATO înclusiv prin cooperare cu Cipru, stat membru UE dar care nu este membru NATO.
Alianța își va reafirma în comunicat determinarea de a continua politica ”ușilor deschise”, cu afirmația că drumul către statutul de membru al Alianței ”rămâne deschis tuturor democrațiilor europene care împărtîșesc valorile noastre comune și care ating un necesar nivel de responsabilitate și obligații”.
NATO păstrează armamentul nuclear cât acesta va exista
Statele membre NATO sunt pregătite să asigure că ”nu există nicio intenție de a amplasa rachete terestre în Europa”. Dacă această asigurare va rămâne în textul oficial este posibil să reprezinte pentru Rusia un semnal important înaintea întâlnirii de miercuri a președinților Joe Biden și Vladimir Putinm la care controlul armamentelor va fi un punct important pe agenda discuțiilor.
Textul inițial conține totuși asigurarea că ”atâta vreme cât vor exista arme nucleare, NATO va rămâne o alianță nucleară”.
Afghanistan
„Retragerea nu înseamnă încheierea relației noastre cu Afganistanul”, ci „deschiderea unui nou capitol”, care va implica în continuare sprijin financiar și formare, vor anunța liderii NATO după decizia administrației Biden de a păstra calendarul de retragere al fostei administrații Trump.
Schimbările climatice – ce poate face NATO
Se așteaptă ca liderii NATO să declare ambiția Alianței de a se adapta la impactul schimbărilor climatice și să fie de acord să reducă gazele cu efect de seră din activitățile și instalațiile militare, în conformitate cu angajamentele naționale asumate în temeiul Acordului de la Paris.
Totuși, diplomații NATO sunt sceptici cu privire la rezultate. ”Nu ne putem imagina că vom avea avioane de vânătoare F-35 alimentate cu hidrogen, a afirmat un oficial, care a precizat că reducerea amprentei de carbon se poate realiza în primul rând prin modernizarea capabilităților deținute de unii aliați europeni, care încă au în dotare echipamente din era sovietică.
Acești membri se găsesc în special pe flancul de est al Alianței.
