După 20 de ani, America pune capăt războiului din Afghanistan – retragerea contingentelor angajate în cadrul Misiunii NATO ”Resolute Support” a început în mod ”coordonat”, iar toate măsurile au fost luate în vederea asigurării securităţii, a anunțat joi un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice.
Anunțând un termen ferm de retragere, președintele Joe Biden continuă politica începută de Dunald Trump și pune capăt lungii dezbateri, purtate inclusiv în cadrul armatei SUA, cu privire la momentul potrivit.
Începând de sâmbătă, scrie Associated Press, ultimii 2.500 până la 3.5000 de soldați americani vor începe, în etape, să revină în țară, efectivul complet urmând să fie repatriat până cel târziu pe data de 11 septembrie 2021.
Din 2001, zeci de mii de afgani și 2.442 de soldați americani au fost uciși, milioane de afgani au fost alungați de război din casele lor și miliarde de dolari au fost cheltuiți pentru război și reconstrucție. Pe măsură ce începe retragerea, Associated Press aruncă o privire asupra misiunii și a ceea ce a realizat aceasta.
Un deceniu marcat de vânarea lui Osama bin Laden
În primele zile după atacurile teroriste comise în SUA în 11 septembrie 2001, misiunea părea clară: Vânați și pedepsiți făptașii.
SUA au stabilit rapid că al-Qaida și liderul său, Osama bin Laden, au planificat atacurile teroriste din siguranța oferită de Afganistan, protejați de conducătorii săi radicali, talibanii. La vremea respectivă, talibanii formau un guvern paria, supus sancțiunilor ONU și denigrat în Occident pentru conducerea ghidată de interpretarea dură a legii islamice.
Până în 11 septembrie, SUA supravegheau Afganistanul de la distanță, solicitând ocazional talibanilor să îl predea bin Laden și doar o dată, în 1998, atacând cu câteva rachete de croazieră o bază al-Qaida din estul Afganistanului. După 11 septembrie, America conduce o invazie – Operațiunea Enduring Freedom – cu misiunea de a-i îndepărtape talibani de la putere și de a distruge Al-Qaida.
În plan local, Washingtonul s-a apropiat de singurii pe care-i putea considera aliați în bătălia contra talibanilor și al-Qaida – o pleiadă de foști mujahedini susținuți de SUA, în anii 1980, în lupta împotriva Uniunii Sovietice. NATO s-a raliat campaniei SUA în Afghanistan.
În doar câteva săptămâni de la invazie și după susținute bombardamente aeriene, coaliția condusă de SUA i-a dislocat pe talibani și i-a alungat de la putere: conducerea a fugit, luptătorii au pierdut controlul asupra întregii națiuni, iar al-Qaida s-a retras în subterane, mulți traversând în Pakistanul vecin.
Vânătoarea lui bin Laden a durat însă 10 ani. În cele din urmă, a fost urmărit până la ascunzătoarea sa din Pakistan, la doar 100 de kilometri de Islamabad. O echipă a Navy Seals a reușit, sub acoperirea întunericului, să îl ucidă.Asta nu avea să pună capăt războiului – America și NATO au fost atrase într-o misiune extinsă dramatic.
Când America ”își ia ochii de pe minge”
La începutul războiului, secretarul american al Apărării de la acea dată, Donald Rumsfeld, spunea că țara sa nu se află în Afganistan pentru a reconstrui națiunea. Asta avea să se schimbe mai târziu.
Când a invadat Irakul în 2003, America și-a mutat atenția din Afganistan și a lăsat țara în grija lorzilor afghani ai războiului, preocupați de bogăție și putere. Primul președinte post-taliban, Hamid Karzai, a avansat ideea negocierilor de pace cu talibanii, iar militanții zdrobiți au dat semnale că le-a ajuns războiul.
Administrația americană a blocat însă orice negociere cu talibanii, convinsă că insurgenții ar putea fi definitiv distruși din punct de vedere militar. În loc să se întâmple cum sperau americanii, talibanii au declanșat o lungă insurgență, iar SUA s-au trezit că trebuie să investească bani și forță de muncă pentru a ajuta guvernul afgan să lupte și pentru a reconstrui națiunea distrusă de război.
Nici de această dată nu a funcționat: odată cu miliardele de dolari a apărut corupția în guvernul susținut de SUA, care a devenit endemică odată cu trecerea anilor.
O singură victorie, și asta teoretică, poate fi revendicată: capacitatea al-Qaida de a lovi SUA și Occidentul a fost grav afectată. Dar al-Qaida avea să se divizeze în filiale care s-au stabilit în mai multe țări, fiecare continuând insurgența
Care este viitorul Afghanistanului
Joe Biden și-a explicat decizia de a retrage ultimii soldați americani din Afganistan spunând că preocupările de securitate ale Americii au evoluat. „Bin Laden a murit, iar al-Qaida este practic distrusă în Irak și în Afganistan”, a spus președintele american, care a precizat că amenințarea teroristă s-a„ metastazat” într-un fenomen global, care nu poate și nu trebuie să fie combătut cu mii de soldați la sol într-o singură țară, ci cu tehnologie nouă.
SUA, a spus Joe Biden, trebuie să fie capabilă să combată provocările mai sofisticate ale secolului 21, generate inclusiv de competiția cu Rusia și China.
”Pentru Afganistan, nu văd cum continuarea prezenței militare americane va aduce o schimbare”, a mai afirmat Joe Biden.
SUA și NATO lasă în urmă un Afganistan care este, cel puțin pe jumătate, condus direct sau indirect de talibani – în ciuda miliardelor de dolari investite în dotarea și antrenamentul forțelor afgane ”democrate”.
Washingtonul și aliații săi exercită acum mari presiuni asupra guvernului și talibanilor pentru a ajunge la un acord de pace. Speranța este că ambele părți pot realiza că o victorie militară este imposibilă și că pacea, împreună, este singura cale de urmat.
Cel mai bun scenariu constă în formarea unui guvern de ”uniune națională”, inclusiv cu talibanii, care să deschidă calea spre elaborarea unui nou sistem constituțional și organizarea de alegeri libere.
Cel mai rău scenariu, de altfel și cel mai posibil, este că negocierile de pace eșuează, iar Afganistanul intră într-un nou capitol al războiului civil. O etapă ce poate fi mai brutală ca oricând pentru că nu numai talibanii, ci și ceilalți lorzi ai războiului și facțiuni armate doresc puterea.
„Afganistanul este la doar un pas de statutul de stat eșuat și este sigur că va intra în această categorie imediat după retragerea forțelor străine dacă la acel moment nu există un aranjament politic bun”, crede Torek Farhadi, analist politic și fost consilier guvernamental.
Contribuția României la misiunile NATO în Afghanistan
