SUA au anunţat vineri un nou ajutor militar în sprijinul Ucrainei împotriva Rusiei, în valoare de peste 800 de milioane de dolari. Printre tipurile de armament aprobate se află și muniţie cu fragmentaţie, armament interzis în peste 100 de țări, dar acceptat de Rusia, care n-a semnat tratatul de proliferare a acestora.
Decizia luată de Casa Albă va avea, conform Kievului, un „impact psiho-emoţional extraordinar” asupra forţelor de ocupaţie ruse, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Pachetul ar urma să cuprindă muniţii cu fragmentaţie pentru tunurile Howitzer de 155 mm, au declarat trei responsabili americani sub rezerva anonimatului. Acesta ar urma să includă de asemenea muniţii pentru sistemele de rachete pentru artilerie cu o mare mobilitate HIMARS, vehicule de luptă pentru infanterie Bradley şi vehicule blindate Stryker, potrivit oficialilor respectivi.
Acest pachet de ajutor pentru securitate ar fi al 42-lea aprobat de SUA pentru Ucraina de la declanşarea invaziei, totalizând peste 40 miliarde de dolari.
Muniția cu fragmentație, interzisă în peste 100 de țări
Utilizarea muniţiilor cu fragmentaţie este interzisă în peste 100 de ţări, însă nici SUA, nici Rusia și nici Ucraina nu fac parte din tratatul respectiv.
Aceste proiectile eliberează în general un număr de mici bombe care pot ucide fără discernământ pe o zonă vastă, iar cele care nu explodează reprezintă un pericol timp de decenii după terminarea unui conflict.
O lege din 2009 interzice exporturile de muniţii cu fragmentaţie americane cu rate de eşec mai mari de 1%, ceea ce acoperă practic toate stocurile militare americane. Biden are dreptul de a ridica interdicţiile privind muniţiile, aşa cum a făcut şi fostul preşedinte Donald Trump în ianuarie 2021 pentru a autoriza exportul tehnologiei pentru muniţiile cu fragmentaţie spre Coreea de Sud.
„A fost o decizie foarte dificilă pentru mine”, a declarat preşedintele Biden potrivit unor fragmente difuzate vineri dintr-un interviu acordat CNN, preluat de Agerpres. „Este un război al muniţiilor. Iar ei (ucrainenii) rămân fără muniţie şi stocurile noastre se epuizează”, a mai remarcat el.
„Principalul lucru este că ori au aceste arme pentru a-i opri pe ruşi acum (…) ori nu le au. Şi cred că au nevoie de ele”, a mai declarat Joe Biden.
ONU și Germania s-au pronunțat deja împotriva unui astfel de ajutor acordat Ucrainei
Grupuri de apărare a drepturilor omului se opun deciziei Washingtonului, dar aceste muniţii ar putea da un impuls contraofensivei ucrainene pentru recuperarea teritoriului ocupat de forţele ruse după invazia lor în februarie 2022.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a exprimat împotriva continuării utilizării acestui tip de muniţie, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite întrebat despre reacţia sa la anunţul prevăzut al SUA.
Germania, aliată a SUA, a declarat vineri că se opune trimiterii de muniţie cu fragmentaţie în Ucraina, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock. Germania este una din cele 111 ţări semnatare ale Convenţiei cu privire la interzicerea utilizării muniţiilor cu fragmentaţie. SUA nu sunt parte a acestei convenţii.
Ucraina a cerut muniţii cu fragmentaţie pentru a le lansa asupra poziţiilor ruse cu trupe în tranşee. Ea îndemnase membrii Congresului american să exercite presiuni asupra administraţiei preşedintelui Joe Biden pentru a aproba trimiterea acestui tip de arme.
„Nu există nicio îndoială că transferul unor volume suplimentare de obuze spre Ucraina este o contribuţie foarte semnificativă în accelerarea procesului de eliberare a teritoriului ocupat”, a declarat vineri consilierul politic prezidenţial de la Kiev, Mihailo Podoliak.
„Mai ales dacă vorbim despre muniţii cu fragmentaţie care sunt fără îndoială capabile să aibă un impact psiho-emoţional extraordinar asupra unităţilor de ocupaţie ruse deja demoralizate”, a afirmat el.
Trimiterea muniţiilor cu fragmentaţie, cunoscute sub numele de muniţii convenţionale ameliorate cu dublă utilizare (DPICM), ar facilita consumul de obuze standard de 155 mm pe care Washingtonul le expediază Kievului în cantităţi mari.
Human Rights Watch a acuzat forţele ruse şi ucrainene de utilizarea muniţiilor cu fragmentaţie care au ucis civili.
****
Urmărește-ne pe Google News
