Constrângerile bugetare și de funcționare a instituțiilor generate de pandemie au supus sistemul fiscal din România unor tensiuni semnificative, demonstrându-și limitele, notează compania internațională de audit și consultanță Mazars, într-un studiu regional privind regimurile fiscale din Europa Centrală și de Est.
Totuși, această situaţie a creat premisele unei dezvoltări a întregului sistem fiscal în sensul transparentizării activității, reducerii birocrației și a creșterii digitalizării, a colectării și a conformării voluntare, cred specialiștii.
”Un prim pas a fost făcut recent prin implementarea cadrului legal necesar conectării tuturor caselor de marcat la serverele autorităților fiscale și avansarea discuțiilor privind utilizarea standardului SAF-T. Acesta din urmă se aşteaptă a fi testat în cadrul unui program pilot pentru contribuabilii mari la începutul anului viitor. O altă măsură luată în contextul dificil actual este reprezentată de acordarea uneii amnistii generale tuturor contribuabililor, anunțând, de altfel, o potențială intensificare a verificărilor fiscale pentru restul anului 2020.”, a declarat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars România.
(Consultați aici prezentarea studiului CEE TAX GUIDE 2020)
România, în topul creșterilor salariale din regiune
Impozitele și contribuțiile pe venituri, precum și impozitele din ocuparea forței de muncă aferente ţărilor analizate vor continua să scadă în 2020, însă volumul lor variază semnificativ de la o piaţă la alta. Țările din regiune nu au o abordare uniformă a impozitării veniturilor: unele utilizează un impozit pe venit în cotă unică, în timp ce altele au rate progresive de impozitare a veniturilor.
Media regională a costurilor cu forța de muncă pentru angajator reprezintă în total aproximativ 160% din salariile nete. Ponderea angajatorului din impozite și contribuții, comparativ cu salariile brute, reprezintă în medie 16%, însă diferența reală dintre cea mai mică și cea mai mare cifră depășește 30%. Acest lucru subliniază, de asemenea, limitările comparabilității sistemelor fiscale individuale.
Analiza impozitelor pentru ocuparea forței de muncă arată, de asemenea, că țările din regiune au diferențe semnificative în privința nivelului salariilor. Până în 2020, a existat o majorare considerabilă a salariilor minime calculate în Euro, cea mai importantă majorare fiind în Ucraina. Tot aici, precum și în România și Bulgaria, majorarea nivelului salariului mediu în sectorul privat a fost cea mai mare, depășind 30%, însă, pentru a avea o imagine completă, trebuie luat în considerare faptul că fluctuațiile cursului de schimb pentru monedele naționale ar putea contribui, de asemenea, la această creștere, notează compania.
În cazul taxelor pe valoarea adăugată, ratele standard medii s-au situat în jurul valorii de 20% în 2020, în această regiune. Ratele obișnuite de TVA de 25% și 27% valabile în Croația și, respectiv, în Ungaria, sunt, în continuare, deosebit de ridicate; iar scăderea cu 1 punct procentual planificată recent în Croația nu a fost implementată în 2020.
„Guvernele încearcă să utilizeze tehnologia şi instrumentele digitale pentru a lua măsuri împotriva evaziunii fiscale. În Ungaria, măsura recent introdusă de raportare obligatorie a datelor din facturile online a avut un impact fiscal pozitiv vizibil; prin urmare, putem preconiza extinderea unor soluții similare în regiune.”, a menționat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.
Pandemia pune presiune pe principala sursă de venituri bugetare – TVA
Înaintea pandemiei, guvernele şi-au planificat veniturile plecând de la creșterea consumului, prin urmare, o atenție sporită a fost acordată taxelor indirecte.
„Taxa pe valoarea adăugată a devenit, poate, cea mai semnificativă sursă de venit a bugetele statelor din ultimii ani, iar acest lucru se poate schimba, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie.”, a adăugat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.
Rata medie a impozitului pe profit este de 16% în piețele analizate. Cu toate acestea, există o diferență de peste 20 de puncte procentuale între minima și maxima cotei impozitului pe profit în regiune. Uniunea Europeană încearcă să limiteze competiţia fiscală și să creeze un cadru comun impozitării profitului în statele membre. Un instrument important în acest scop îl reprezintă actul normativ denumit Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD), cunoscută oficial ca Directiva (UE) 2016/1164. Majoritatea prevederilor sale trebuie să fie aplicate de către statele membre începând cu 1 ianuarie 2019.
Cu privire la impozitul pe profit, Lituania și Ungaria încă nu percep un impozit cu reținere la sursă pe veniturile de capital, iar Albania a redus semnificativ rata impozitului cu reținere la sursă pe dividende începând cu 2019. Tot de atunci, impozitarea grupurilor de societăți este disponibilă în Ungaria, anterior fiind disponibilă numai în Austria, Polonia și Bosnia și Herțegovina.
Urmărește-ne pe Google News
