Reprezentanţii României în Parlamentul European şi-au început timid activitatea în legislativul european, dar, spre sfârşitul mandatului au fost din ce în ce mai activi, arată un studiu realizat de Institutul European pentru Democraţie Participativă Qvorum.
În primele 6 luni ale mandatului, delegaţia României s-a aflat pe ultimul loc în ceea ce priveşte prezenţa la vot. Dar în cei cinci ani de mandat, europarlamentarii români au recuperat şi se situează astfel pe locul 19 din 28, cu o prezenţă de 83,97%.
Pe primele locuri sunt delegaţiile Austriei (90,86%), Slovaciei (89,89%), Luxembrugului (89,67%) şi Estoniei (89,05%). În schimb, locurile de la coada clasamentului sunt ocupate de Grecia (76,90%) şi Malta (75,23%)
Prezenţa la votul în plenară, bine contabilizat de Parlamentul European prin liste de prezenţă şi care se traduce, pentru europarlamentari şi în bani, nu numai în seriozitate, a depins, potrivit interpretării experţilor care au realizat studiul, de mai mulţi factori.
Interesul pentru lucrările Parlamentului European a crescut în al doilea an de mandat, pe mpsura intensificării activităţii legislative. În plus, „un factor stimulator îl joacă, cel mai probabil, şi eforturile organizaţiilor societăţii civile europene şi naţionale în vederea transparentizării activităţii şi responsabilizării aleşilor din PE”, arată studiul.7
În 2012, anul alegerilor parlamentare din România, aleşii noştri din forul de la Strasbourg au fost mai puţin prezenţi în PE şi mai mult în campania electorală.
Pe de altă parte, România a dat cele mai bune exemple, dar şi cele mai proaste exemple privind prezenţa la vot. Dintre toţi cei 766 de europarlamentari, pe primele două locuri privind prezenţa sunt doi români: Iosif Matula de la PDL a avut prezenţă de 100% la voturile din PE, iar Cristian Preda de la PMP se situează pe locul doi.
În schimb, Gigi Becali se află pe ultimul loc. Numai că fostul politician, aflat în detenţie de aproape un an de zile, a renunţat la mandatul de eurodeputat în 2012, când a candidat pentru şi a fost ales în Parlamentul României. Însă, pe perioada cât a activat în PE a avut oricum cea mai proastă prezenţă.
Influenţa românilor este în creştere
Şi în ceea ce priveşte activitatea parlamentarilor, românii au fost mai timizi la începutul mandatului, în 2009. Delegaţia noastră stătea bine la activităţi secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moţunilor de rezoluţie şi discursurile în plen.
Totuşi, în ultima parte a activităţii lor s-a văzut şi o creştere în substanţă. La redactarea de rapoarte, delegaţia României este pe locul 7 din 28, la cea de avize – pe locul 8, iar la amendarea rapoartelor – pe locul 4.
Studiul notează că europarlmentarii români nu au deţinut însă, pe parcursul mandatului 2009-2014 nicio poziţie la vârf în cadrul organismelor-cheie din PE: niciun român nu a ocupat funcţia de preşedinte al vreunei comisii parlamentare şi, cu excepţia circumstanţială a lui Laszlo Tokes, nu a deţinut o funcţie în biroul PE.
Însă, trei europarlamentari români au fost vicepreşedinţi ai principalelor trei grupuri politice din PE: este vorba despre Corina Creţu – S&D, Marian Jean Marinescu – PPE şi Adina Vălean – ALDE.
România a avut şi trei vicepreşedinţi de comisii parlamentare şi coordonatori politici.
„În viitor, eurodeputaţii români trebuie să vizeze cel puţin o poziţie de preşedinte de comisie parlamentară sau de membru în biroul politic al noului Parlament European”, crede Rucsandra Filloreanu, coordonatorul studiului realizat de Qvorum.
Forţa grupului politic, reflectată şi în activitatea parlamentarilor
Analiza arată că eurodeputaţii din grupul PPE, adică PDL, PMP, UDMR şi PNŢCD au avut cele mai multe rapoarte. Şi asta datorită numărului mare de rapoarte redactate de monica macovei în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a diferitelor agenţii ale Uniunii.
Fiecare dintre aceste rapoarte se contabilizează separat de către Parlamentul European, deşi în practică reprezintă un singur pachet anual. Astfel, Monica Macovei a avut 40 de rapoarte, dintre care 36 se referă la procedura de descărcare de gestiune a agenţiilor UE.
Reprezentanții români din PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD) au o medie mai ridicată de rapoarte redactate în cei cinci ani de mandat, respectiv 5 rapoarte redactate/eurodeputat. Ei sunt urmați de reprezentanții PNL cu 2,80 rapoarte redactate/eurodeputat și de social-democrați cu o medie de 2,27 rapoarte/eurodeputat.
Importanța rapoartelor variază foarte mult de la un dosar la altul şi doar o parte dintre ele au caracter legislativ, adică se vor transforma efectiv într-o lege europeană (pe când cele care au caracter nelegislativ reprezintă doar recomandări adresate Comisiei europene și/sau statelor membre).
Analiza statistică a experţilor de la Qvorum arată că, în privinţa rapoartelor legislative – cele cu adevărat importante, cu greutate – delegația UDMR a obținut calitatea de raportor pe 2,33 rapoarte legislative/eurodeputat, urmată de cea a PDL cu o medie de 1,33 rapoarte legislative/eurodeputat.
Pe poziția a treia se situează delegația PNL, care are o medie de 0,60 rapoarte legislative/eurodeputat, iar reprezentanții social-democrați au o medie de 0,36 rapoarte legislative/eurodeputat. Delegația PRM nu a avut niciun raport.
În schimb, PNL se situează pe prima poziție în ceea ce privește redactarea avizelor (urmat de PSD+PC).
Membrii delegației PSD+PC se află pe primul loc la capitolul rapoarte amendate, unde pe poziția a doua se situează reprezentanții din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD).
Din punct de vedere al prezenței la vot, delegația PD-L a fost până în prezent cea mai participativă la voturile din plen, urmată de delegațiile PSD+PC, UDMR și PNL.
Eurodeputații PRM au fost aproape inexistenţi în PE în mandatul 2009-2014: nu au redactat niciun raport și se află de departe pe ultimul loc la prezența la vot.
Care au fost cei mai influenţi eurodeputaţi români
Spre deosebire de multe statistici, care făceau o analiză mai degrabă cantitavită a activităţii europarlamentarilor şi asumau importanţa lor şi a aceste activităţi în funcţie de numărul lor – criteriu în funţie de care au şi existat dispute politice între eurodeputaţii români – , studiul Qvorum a avut în vedere calitatea activităţii reprezentanţilor României.
Criteriile avute în vedere sunt redactarea şi amendarea de rapoarte LEGISLATIVE şi ocuparea de poziţii-cheie în grupurile politice şi în comisiile parlamentare. Astfel, cei mai imfluenţi eurodeputaţi români în mandatul 2009-2014 au fost:
- Marian Jean Marinescu (PDL) – vicepreședinte al grupului PPE pe durata întregului mandat și raportor principal pe 4 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie; se află pe poziţia 4 a listei PDL.
- Adina Vălean (PNL) – vicepreședinte al grupului ALDE pe durata întregului mandat și raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie; pe locul 2 pe actuala listă electorală
- Adriana Țicău (PSD) – vicepreședintele Comisiei de Transport și Turism a PE și raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie; acum nu se mai află pe lista pentru alegerile europene, deci nu candidează pentru un alt mandat în PE
- Corina Crețu (PSD)– vicepreședinte al grupului S&D începând din anul 2012 și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Internațională a PE; locul 1 pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare
- Theodor Stolojan (PDL) – vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a PE și raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie; pe primul loc pe lista PDL pentru alegerile europarlamentare
- Iuliu Winkler (UDMR) – raportor principal pe 6 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie; cap de listă al UDMR pentru alegerile europene
- Monica Macovei (PDL) – vicepreședinte al Delegației UE-Moldova a PE și raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie (precum și multe alte rapoarte pe procedura de descăcare bugetară); locul 2 pe lista PDL
- Renate Weber (PNL) – coordonator politic al grupului ALDE în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a PE și raportor principal pe un raport legiferat prin procedura de co-decizie, locul 5 pe lista pentru euroalegeri.
Descărcaţi AICI raportul „Europarlamentarii la raport – cum ne reprezintă în Europa”.
