Un plan cuprinzător pentru tranziţia către transportul verde și adaptat la specificul fiecărui mod de transport, și 73 de miliarde de euro: acesta ar fi necesarul României, potrivit studiului “Viitorul Mobilității în România”, realizat de Deloitte România și prezentat recent de Confederația Patronală Concordia.
(Citiți și: România are nevoie de investiții de zeci de miliarde pentru transportul verde)
Diversificarea modurilor de transport
Pentru a avea o strategie de reducere a emisiilor eficientă și incluzivă din punct de vedere economic și social, este necesar ca toate modurile de transport să fie luate în considerare.
Dacă pentru transportul rutier cu autovehiculul personal electromobilitatea este cea mai bună soluție, lucrurile se schimbă când vorbim de naval, aerian, feroviar sau rutier mediu și greu.
Un întreg spectru de combustibili alternativi, care își găsesc aplicabilitatea în unul sau mai multe moduri de transport, se dezvoltă în prezent, oferind astfel soluții tehnologice pentru reducerea emisiilor în sectorul transporturilor.
De la biocombustibili de generația a II-a, la hidrogen albastru, turcoaz sau verde, și combustibili sintetici, toți vor fi folosiți în propulsia vehiculelor.
Câteva cifre
- 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România sunt generate de sectorul transporturilor, al 3-lea cel mai mare contribuitor
- 18% este obiectivul îmbunătățit RES-T pe care Comisia Europeană l-a stabilit pentru România prin pachetul Fit for 55 reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030
- 55% este obiectivul stabilit de UE în tranziția către o economie cu amprentă de carbon scăzută
- 73 mld.euro reprezintă necesitățile de finanțare ale României pentru modernizarea întregii rețele de transporturi
Care sunt principalele ținte la nivel european
Până în 2030, Strategia de Mobilitate a UE își propune:
30 de mil. de autovehicule cu emisii zero în circulație
dublarea traficului feroviar de înaltă viteză
automatizare implementată la scară largă
ambarcațiuni cu zero emisii disponibile pe piață
Până în 2050, Comisia Europeană dorește să implementeze o Rețea de Transport Trans-Europeană complet funcțională, multi-modală, pentru transport sustenabil și inteligent.
Estimările în ceea ce priveşte activitatea totală a transportului de pasageri până în anul 2030 evidenţiază o creştere cu 25% a acestui segment, faţă de situaţia din 2019, stimulată de un mediu economic favorabil, respectiv de o rată de motorizare mai mare.
Statele Membre trebuie să investească 37% din Fondurile Planului pentru Redresare și Reziliență al UE pentru implementarea obiectivelor climatice.
Forma revizuită a RED II își propune o reducere a intensității gazelor cu efect de seră de 13%, sporind ponderea combustibililor regenerabili la 4,8% până în 2030 (la nivelul UE), care să includă combustibili regenerabili de origine non-biologică și biocombustibili de generația a 2a.
Mediul de afaceri va trebui să se alinieze direcțiilor de decarbonare și să contribuie prin investiții în capacități de producție și adaptare la noua paradigmă.
Unde ne aflăm acum
România are doar 940 km funcționali de autostradă și o rețea rutieră de 86,7 mii km, din care mai puțin de jumătate este modernizată la normele europene.
Din totalul parcului auto de 8,72 milioane de autovehicule, la finele anului 2020, doar 0,6% reprezentau cele hibride, cele pe GNL 0,3%, iar cele electrice, doar 0,1%.
Cu toate acestea trebuie menționat faptul că numărul vehiculelor electrice și hibrid s-a dublat în 2021 comparativ cu 2020.
În ceea ce privește rata de motorizare la nivelul anului 2019 acesta era de 355 de vehicule la mia de locuitori, în timp ce media UE era de 543 autovehicule la mia de locuitori.
În ceea ce privește sectorul feroviar, aici lucrurile arată mult mai rău:
doar 1,4% din vagoanele de marfă sunt capabile de transport multi-modal
70% din locomotive și automotoare, 36% din vagoanele de marfă și 23% din vagoanele de pasageri au depășit durata normată de amortizare
63% din rețeaua de linii este neelectrificată, mai exact 6.735 de km din cei 10.769 km interoperabili.doar 14% din transport de mărfuri este realizat pe calea ferată, iar traficul de pasageri pe feroviar este de numai 15%.
Volumul de mărfuri transportat pe maritime și căile navigabile reprezintă sub 10% din total.
Aproximativ jumătate din bunurile transportate pe căile navigabile interne în 2020 au parcurs distanțe între 150 și 299 km.
În ceea ce privește sectorul aviatic, deși avem 27 de aeroporturi funcționale în România, doar o treime sunt aeropoturi internaționale principale, iar dintre acestea mai mult de jumătate din numărul de pasageri au călătorit printr-un singur aeroport, adică prin Henri Coandă.(14 mil. pasageri din cele 23 milioane pasageri la nivelul anului 2019).
Două scenarii importante
Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente (”As-Is”) și unul „FitFor55” cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).
În primul scenariu, activitatea totală a transportului de pasageri ar urma să crească cu 25% până în 2030 comparativ cu anul 2019, stimulată de un mediu economic favorabil (respectiv, de o rată de motorizare mai mare).
În plus, ponderea modală a autoturismelor ar urma să se majoreze cu 4% în 2030 vs 2019, în detrimentul transportului rutier public, în timp ce activitatea feroviară, împreună cu cea a tramvaielor şi a metrourilor, va creşte cu aproape 50%, raportat la perioada de referinţă.
Potrivit sursei citate, activitatea în aviaţie ar putea creşte cu aproximativ 2,7% pe an, în perioada 2025 – 2030, în cea mai mare parte aliniată cu aşteptările Eurocontrol.
În același timp, rata de motorizare (vehicule pe cap de locuitor) va creşte în România de la circa 355 de vehicule la mia de locuitori, în 2019, până la aproximativ 460 de vehicule/mia de locuitori, în 2030 (+30%), ceea ce şi poate duce la reducerea decalajului faţă de media UE 27.
Cât priveşte parcul auto din România, se prognozează o creştere cu aproximativ 18%, în 2030 faţă de datele raportate în 2019, respectiv de la aproximativ 6,9 milioane de vehicule la aproape 8,2 milioane de unităţi. În acest sens, ponderea autoturismelor noi din total înmatriculări va creşte, în timp, la aproape 60%, restul fiind reprezentat de înmatriculările de vehicule second hand.
„Cea mai mare parte a înmatriculărilor de vehicule electrice este estimată a avea loc după 2025. Infrastructura de încărcare publică va ajunge la aproximativ 40.000 de puncte de încărcare”, notează realizatorii studiului.
Pe acest fond, estimările pentru anul 2030 arată că punctele de încărcare lentă vor reprezenta 99% din numărul total al punctelor de încărcare cu electricitate, în timp ce staţiile de alimentare cu GNL vor însemna 60% din numărul total al staţiilor de alimentare non-petroliere.
Totodată, numărul punctelor de încărcare private va fi de aproximativ opt ori mai mare decât numărul punctelor de încărcare publice.
În viziunea experţilor, benzina şi motorina vor fi considerabil mai scumpe, comparativ cu carburanţii cu emisii mai mici de carbon.
Scenariul II- Fitfor55
În mod similar cu scenariul „As-Is”, activitatea totală a transportului de pasageri va crește cu 25% în 2030 comparativ cu anul 2019, stimulată de un mediu economic favorabil (respectiv, o rată de motorizare mai mare).
Cu toate acestea, Scenariul FitFor55 pune mai mult accent pe creșterea activității în transportul de pasageri feroviar, autobuze și autocare decât în scenariul „As-Is”, în detrimentul autoturismelor și furgonetelor.
Scenariul FitFor55 arată o creștere a activității de transport marfă cu camioane grele (o tendință similară cu scenariul „As-Is”), dar cu o rată de creștere mai moderată decât în scenariul „As-Is”.
FitFor55 proiectează o utilizare mai mare a energiei electrice și a gazelor naturale și estimează o utilizare din ce în ce mai mare a hidrogenului în transportul rutier și a combustibililor sintetici până în 2030 (în domeniul maritim internațional).
În mod similar cu scenariul de bază, consumul de combustibil în parcul de vehicule medii și grele este estimat să crească în următorul deceniu în scenariul FitFor55. Cu toate acestea, creșterea mai moderată este determinată de o adoptare accelerată a vehiculelor mai eficiente, coroborată cu o reducere ușoară a activității de transport rutier de marfă.
Adoptarea GNC/GNL prinde avânt din 2025; până în 2030, ambele tipuri de combustibil vor reprezenta 1,6% din consumul total de combustibil pentru aceste sub-segmente de transport comercial (1% în scenariul „As-Is”).
Benzina și motorina în 2030 vor fi considerabil mai scumpe comparativ carburaților cu emisii mai mici de carbon, cu puțin mai scumpe decât în scenariul de bază.
Deși activitatea totală de transport marfă până în 2030 este mai mare în scenariul FitFor55 decât în scenariul As-Is exprimat în Gtkm (72,5 vs 71,8), în ceea ce privește volumele mărfurilor transportate, scenariul As-Is cunoaște valori mai mari.
Cu toate acestea, creșterea activității de transport rutier de marfă este mai moderată în cazul scenariului FitFor55 – o parte a activității de transport rutier de marfă se orientează către transportul feroviar și pe căile navigabile interne.
Transportul rutier de marfă rămâne modul de transport dominant în 2030 în ambele scenarii, indiferent de schimbările modale.
Din punct de vedere al înmatriculărilor, vehiculele noi au o pondere mai ridicată în scenariul FitFor55. În ciuda acestui fapt, înmatriculările de vehicule în general sunt mai mari în scenariul As-Is datorită influenței mai mici a politicilor de reînnoire și a unei activități estimate mai ridicate în segmentul autoturismelor.
În 2030, costurile totale pentru utilizatori în sectorul transporturilor în FitFor55 sunt mai mari cu aproximativ 1 miliard EUR comparativ cu As-Is. Costurile mai mari se datorează noilor tehnologii de transport care necesită mai mult capital (de exemplu, vehiculele electrice) și de costurile mai mari ale combustibilului, în special pentru gazele naturale și GPL.
În comparație cu scenariul As-Is, o sumă suplimentară de 410 milioane EUR este necesară în scenariul FitFor55 pentru infrastructura de încărcare și alimentare între 2021-2030 (excluzând costurile punctelor de încărcare private și costurile de conectare la rețea).
În 2030, segmentul aviației reprezintă aproximativ 6% din consumul de combustibil și 6,5% din emisiile de CO2.
Pentru aviație, FitFor55 duce la costuri mai mici decât în scenariul As-Is, în ciuda costurilor mai mari cu combustibilul. Acest aspect este datorat în principal cheltuielilor operaționale mai mici care derivă din tranziția activității către transportul feroviar.
Principalii vectori de decarbonare
Atingerea 18% RES-T în 2030 în scenariul FitFor55 este determinată de:
Tranziții modale în activitatea de transport de pasageri și marfă. Practic se are în vedere mutarea unei părți din transportul personal cu autoturisme spre transportul public rutier, feroviar și cel „soft”;, Ir pe de alră parte da transportul de marfă rutier la cel feroviar și pe căi navigabile interne.
Totodată este necesară reducerea dependenței de produse petroliere, înlocuirea cu biocombustibili, electricitate, H2 și combustibili sintetici; comparativ cu scenariul de bază, se estimează o creștere de 15% a prețurilor la diesel, 9% la benzină, 44% la GPL și dublarea prețului GNC / GNL.
Astfel vor fi necesare investiții totale de 1,18 miliarde euro în infrastructura combustibililor alternativi până în 2030, ceea ce înseamnă o sumă suplimentară de 410 milioane euro, comparativ cu scenariul de bază (excluzând costurile punctelor de încărcare private și costurile de racordare la rețea), însemnând încă 25.000 de puncte de încărcare publice.
Studiul prezentat de Confederaţia Concordia conţine informaţii, date şi analize bazate pe date de piaţă, date istorice/statistice disponibile public, dar şi pe date prognozate utilizând modelul PRIMES Tremove al E3M.
***
