VIDEO Radu Căprău, vicepreședinte Concordia: Industria transporturilor are nevoie cadrul care să asigure o tranziție spre decarbonizare competitivă

29 octombrie, 2021

YouTube video — Intervenția de la Conferințele CursDeGuvernare / 26.10.2021

Este un moment istoric pentru UE pentru că își propune să atingă neutralitatea climatică până în 2050, iar România, ca membru UE, trebuie să contribuie la acest efort. Pachetul legislativ ”Fit for 55” este menit să vină în sprijinul acestei ambiții europene, potrivit declarațiilor lui Radu Căprău, vicepreședinte Concordia.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Radu Căprău, vicepreședinte Concordia, membru al directoratului OMV Petrom, în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Noua economie europeană și transformarea economiei românești” (26.10.2021).

Cele mai importante declarații:

Este o reformă masivă care va avea impact considerabil în foarte multe sectoare. Vorbim de producătorii și furnizorii de energie, industria producătoare grea, producătorii de bunuri și servicii. Dar fiecare va trebui să contribuie la atingerea acestor ținte pe care ni le asumăm, în 2030 și 2050. Din perspectiva transporturilor, sectorul reprezintă una dintre principalele ramuri ale economiei care va trebui să se alinieze politicilor de decarbonizare din ”Fit for 55”. Industria este pregătită să sprijine aceste eforturi și să își asume aceste ambiții, însă avem nevoie de un cadru echilibrat, care să asigure o tranziție competitivă. Partea de competitivitate este foarte importantă, dar, de asemenea, sunt câteva puncte de atenție pe care trebuie să le avem în vedere. În primul rând, trebuie găsit un echilibru între ambiția climatică și provocările economice și tehnologice, trebuie evitată dubla reglementare și, foarte important, să avem o distribuție echitabilă a eforturilor în societate.
Sectorul privat a început deja să își aducă contribuția, din perspectiva noastră sunt inițiative legate de stațiile de încărcare pentru mașini electrice, sau producția de energie electrică… Dar un alt aspect este foarte important când vorbim despre ceea ce ne asumăm ca și țară. Anume, specificul național, iar acesta trebuie reflectat în poziția României cu privire la ”Fit for 55”. Aici trebuie să avem în vedere mixul energetic- să nu uităm să avem în vedere resursele pe care le are România, de asemenea, competitivitatea unor sectoare performante la noi – transport de mărfuri sau producția auto.
O trecere rapidă la viitorul transporturilor. Pentru a avea o tranziție de succes către un transport curat la nivel național considerăm că avem nevoie de o foaie de parcurs, la care să contribuie atât sectorul privat dar și sectorul public. O foaie de parcurs care să identifice măsurile necesare decarbonizării transporturilor dar și soluțiile optime și sustenabile de care avem nevoie pentru a ne atinge țintele. Este un obiectiv pe care ni l-am propus în Concordia, prin urmare am inițiat un grup de lucru care se și numește ”Viitorul transporturilor în România”, ce are ca obiectiv să identifice mixul de politici și mixul energetic cel mai potrivit pentru atingerea acestor ambiții în 2030 dar, repet, ținând cont de specificul țării.
Nu trebuie să uităm un lucru: 2030 pare departe, având în vedere ambițiile pe care le avem, noi, România, și UE, 2030 nu este deloc departe ținând cont de nivelul de investiții, major, care trebuie să se întâmple, cu efort combinat, atât din sectorul public cât și din cel privat. Analiza pe care o realizăm la nivelul Concordia este un prim pas în această direcție a construirii acestei foi de parcurs. Deja se schițează câteva elemente pe care trebuie să le avem în vedere, în primul rând trebuie să facem referire la neutralitatea tehnologică.
Considerăm că, cel puțin în perioada de tranziție, trebuie încurajată utilizarea tuturor combustibililor alternativi care ajută la reducerea gazelor cu efect de seră. Vorbim aici de gazul natural, fie comprimat fie lichefiat, și de hidrogen. Hidrogenul are și va juca în viitor un rol important în reducerea emisiilor de carbon în sectorul de transport, dar și aici trebuie să avem în vedere o abordare echilibrată pentru că atât aspectul financiar cât și cel tehnologic trebuie luat în considerare. Hidrogenul albastru este cel care ne va permite să avem o soluție de tranziție până la momentul în care tehnologia pentru producția hidrogenului verde va fi suficient de accesibilă din punct de vedere financiar. Tehnologia există, dar în momentul de față este foarte scumpă.
Stimulentele financiare. Vorbeam mai devreme despre acele stimulente acordate pentru achiziția de mașini electrice. sunt foarte bine venite dar cu toate acestea nu suntem la nivelul de absorbție pe care ni-l dorim. Cred că aceste stimultente trebuie oferite și pentru autovehicole care utilizează combustibili alternativi: gaz lichefiat sau hidrogen.
Un aspect important, care explică poate de ce nu avem o creștere semnificativă, deocamdată, a numărului de mașini electrice este infrastructura de încărcare. În plus față de stimulentele financiare, trebuie dezvoltată această infrastructură necesară reîncărcării. În momentul de față, dacă ne uităm la principiile economice necesare unei investiții, nu găsești rezultatele financiare ca să justifice o astfel de investiție fără stimulente financiare. Iar amplasarea acestor stații de reîncărcare pentru automobile electrice, sau stații de încărcare cu gaz lichefiat sau hidrogen, trebuie să reprezinte o prioritate zero atât pentru domeniul public cât și pentru cel privat.
Un alt exemplu, noi îl resimțim: îmbunătățirea procesului de racordare la rețeaua electrică a stațiilor de încărcare a mașinilor electrice. Problema ar trebui tratată cu celeritate și trebuie simplificat întreg procesul. Vorbim de situații concrete, cu investiții făcute, dar stai mult timp cu investiția făcută până ce ai posibilitatea să te racordezi la rețea.
La camioane de tonaj mediu și mare- aici trebuie creat un nivel de ambiție corelat cu disponibilitatea tehnologiilor. Din perspectiva transportului feroviar, este evident nevoie să simțim o modernizare a acestui tip de transport în contextul în care feroviarii europeni și-au asumat obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Dar sunt necesare măsuri de dezvoltare a acestui tip de transport prin creșterea numărului de km de cale ferată electrificată sau folosirea de material rulant cu combustibil hidrogen.
Revenind la transportul rutier, va fi un decalaj între viteza de adopție în UE și cea din România a resurselor alternative. Considerăm că cel puțin în următorii 10 ani, dacă nu și în deceniul următor, carburanții clasici vor continua să joace un rol semnificativ în deservirea soluțiilor de motorizare. Bineînțeles, cu ponderi diferite în funcție de tipul de transport, dar ne așteptăm la o creștere a ponderii de mobilitate, pe cale de consecință a surselor de energie pentru această mobilitate. De ce? Pentru că indicele de motorizare este în România mult mai mic decât cel al UE.
Deși discutăm de mașinile viitorului și de combustibil alternativ, mașinile convenționale vor exista, semnificativ, pentru o bună perioadă. Vor circula pe drumurile publice și avem nevoie de soluții pentru aceste mașini. Una dintre soluții: dezvoltarea biocarburanților de generație a doua, care oferă o alternativă mai curată. Vorbim de o resursă pe care o avem în România în mare măsură.
Sectorul maritim și fluvial, avem oportunitatea utilizării gazului natural lichefiat, este o alternativă la îndemâna noastră.
Credem că, în viitor, stațiile de alimentare se vor dezvolta în centre de servicii și de mobilitate.
Grupul de lucru inițiat la nivelul Concordia pe domeniul transporturilor este un prim grup de lucru. Am intrat deja în discuții cu Ministerul Energiei pentru a crea împreună soluții. În ceea ce privește celelalte industrii, din perspectiva ”Fit for 55”, cumulăm în cadrul Concordia inputuri și din alte industrii și construim puncte de vedere pe care le trimitem autorităților statului și către Bruxelles, pentru a contribui cu perspectivă românească