La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Studiu Deloitte: Costurile aplicării split TVA în UE depășesc beneficiile. Impactul estimat pentru România

de Razvan Diaconu , 6.2.2018

Aplicarea generalizată a mecanismului de plată defalcată a TVA în Uniunea Europeană ar reprezenta un instrument neatractiv de politică fiscală, dată fiind creșterea semnificativă a costurilor pentru afaceri și autorități, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană.

Potrivit “Analizei impactului mecanismului de plată defalcată a TVA ca metodă alternativă de colectare a TVA”, mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente în reducerea anumitor tipuri de fraudă și, de aceea, ar fi potrivit să fie aplicat ca măsură țintită cu scop limitat, precizează studiul.

În schimb, în cazul unei implementări generalizate, costurile ar depăși beneficiile colectării mai bune a TVA.

“Concluziile studiului Deloitte arată că decizia Parlamentului României de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică. Colaborarea dintre legiutori și mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părți. Ar fi de așteptat ca în viitor să existe un dialog consistent înainte de publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, astfel încât să nu mai fie nevoie să se revină asupra lor, generând presiune inutilă asupra contribuabililor și instabilitate fiscală”, a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Aplicarea generalizată a mecanismului. Impactul estimat pentru România

“În cazul în care mecanismul s-ar aplica generalizat în regimul actual de TVA, pentru plățile electronice între persoane impozabile, ar atrage modificări fluxului de numerar atât pentru afaceri, cât și pentru autoritățile publice. Afacerile din UE ar resimți un impact negativ agregat de 16,9 mld euro, iar pentru cele din România de 0,7 mld euro. Pentru o afacere medie din România impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere în cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea în UE, după Malta, și ar fi triplu față de media UE. În acest context, afacerile din România ar avea costuri de finanțare mai ridicate în principal din cauza a doi factori: durata rambursărilor de TVA și nivelul ridicat al dobânzilor”, explică Vlad Boeriu.

Studiul Deloitte analizează șapte opțiuni privind aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA atât în actualul regim de TVA, cât și în varianta modificării acestuia prin introducerea regimului definitiv bazat pe principiul destinației.

În ambele scenarii – regimul actual și cel definitiv -, opțiunile acoperă diverse tipuri de tranzacții (între persoane impozabile – B2B, între persoane impozabile și consumatori – B2C, între persoane impozabile și guvern – B2G), precum și diverse metode de plată (transferuri electronice, prin carduri, în numerar).

Principalele avantaje și dezavantaje ale mecanismului (pentru toate opțiunile):

Principalul avantaj ar fi reducerea fraudei și a evaziunii la TVA. Analiza cost-beneficiu arată că este de așteptat ca diferența dintre TVA colectată și cea potențial a fi colectată (gap) să scadă agregat la nivelul UE între 27% și 56%, în funcție de opțiunea aleasă. Cele mai mari reduceri ar avea loc în cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsă în tranzacțiile intracomunitare).

Principalul dezavantaj ar fi că aplicarea la scară largă a mecanismului este însoțită de costuri ridicate pentru afaceri și instituțiile publice întrucât ar conduce la modificări semnificative ale fluxului de numerar. Astfel:

  • Autoritățile ar resimți un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, între 10,8 mld euro și 25,2 mld euro la nivel agregat în UE, dacă mecanismul ar fi aplicat în timp real pe tranzacții, și nu ulterior, la o anumită perioadă (lunar, trimestrial, așa cum este în România, de exemplu).
  • În schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ (între 16,9 mld euro și 39 mld euro la nivel agregat în UE, în funcție de opțiunea aleasă) într-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru.
  • Rezultă că beneficiile pentru colectare ar fi inferioare costurilor de finanțare.

Cel mai frapant impact este majorarea cu cel puțin 70% a costurilor administrative atât pentru afaceri, cât și instituții publice din cauza cerințelor crescute de raportare.

Implicațiile pentru fiecare afacere depind foarte mult de numărul de tranzacții realizate, de mărimea acesteia și de sectorul de activitate. Costurile administrative pot fi reduse prin creșterea automatizării sistemului (plăți defalcate automatizate, facturare electronică etc).

(Studiul integral poate fi consultat AICI-LINK)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult